Toate indiciile arată că actul normativ al grațierii a fost elaborat pe traseul PSD-Guvern. Dacă ar fi aplicat, la pachet cu modificarea Codului Penal, ar putea salva zeci de politicieni cu probleme.
Tot mai multe elemente sugerează o planificare atentă a tentativei de modificare a legii grațierii și a Codului Penal. Pe 9 ianuarie, Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară pentru toată luna, rezolvând condiția constituțională ca Legislativul să intre în sesiune la cinci zile după emiterea unei ordonanțe de urgență. Ulterior, pe 16 ianuarie, președintele PSD, Liviu Dragnea, le spunea ziariștilor că premierul Sorin Grindeanu va veni în SUA la o zi după el, pentru că „are de condus o ședință de guvern“. Liviu Dragnea a părăsit România pe 17 ianuarie, iar a doua zi, atât ordonanța privind grațierea, cât și cea de modificare a Codului Penal erau gata.
Între timp, au apărut informații potrivit cărora forma finală a proiectului de ordonanță de urgență privind grațierea ar fi trecut printr-un calculator de la cabinetul lui Liviu Dragnea de la Camera Deputaților. Informaţia a fost difuzată iniţial de cursdeguvernare.ro, care scrie că metadatele proiectului de OUG pentru graţiere, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei, au drept autor pe „anca.spiridon“ şi că semnătura „prenume.nume“ este specifică documentelor create din programul Word al computerelor de la Camera Deputaţilor. Anca Spiridon, director general la Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor, a negat şi a spus că nu ştie nimic despre acest proiect.
Cum s-a pregătit „Miercurea Neagră“
Pe de altă parte, semnăturile celor de la Ministerul Justiţiei sunt reţinute de Word ca „prenume.nume“. Astfel, pe proiectul privind graţierea în metadatele documentului Word apare numele unui funcţionar al acestui minister, la menţiunea „Last Modified“, respectiv Marinela Eni. Aceasta este agent secretariat la Unitatea de Management Public şi Planificare Strategică din Ministerul Justiţiei. Potrivit declarației de avere, Marinela Eni locuiește în Teleorman, fieful președintelui PSD, Liviu Dragnea.
În ciuda dezmințirilor oficiale, surse guvernamentale susțin că ordonanțele privind grațierea și Codul Penal ar fi fost discutate la Ministerul Justiției, în noaptea de marți spre miercuri, pe baza unor drafturi provenite de la PSD. A doua zi ar fi urmat să intre pe ordinea de zi suplimentară, operațiune blocată de prezența președintelui Klaus Iohannis în şedinţa de guvern. Un element suplimentar este data de intrare în vigoare – 18 ianuarie, chiar dacă oficialii PSD susțin că ar fi vorba de o dată „de referință“. Discutarea celor două ordonanțe de urgență a fost, deocamdată, amânată, însă dacă ar fi adoptate ar putea salva mai mulți politicieni de problemele cu justiția.
Cine ar fi scăpat
* Liviu Dragnea. Liderul PSD, Liviu Dragnea, ar scăpa de infracţiunea de abuz în serviciu deoarece în dosarul în care este judecat, prejudiciul a fost estimat la 108.000 de lei. Prin modificarea Codului Penal, pragul pentru încadrarea la abuz în serviciu ar urma să fie ridicat la 200.000 de lei. De asemenea, Dragnea, condamnat doi ani cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012, intră în categoria celor care pot fi grațiați, având o pedeapsă sub cinci ani de zile. Totuși, Dragnea nu poate fi premier, pentru că îi vor rămâne condamnarea și cazierul, care pot fi anulate doar printr-o lege de amnistie. Dragnea ar putea ajunge premier în cazul în care CCR anulează Legea 90/2001, care interzice unui condamnat să facă parte din Guvern.
* Gabriel Oprea. Fostul vicepremier şi ministru de Interne Gabriel Oprea este urmărit penal pentru abuz în serviciu în dosarul „Girofarul“, după ce a folosit ilegal echipaje ale Poliţiei Rutiere pentru deplasări. Însă, potrivit procurorilor prejudiciul în acest dosar este de 86.186 de lei, sub noul prag de 200.000 de lei din ordonanța redactată de Florin Iordache. Ca și Dragnea, pe legea în vigoare, Oprea se încadrează la abuz în serviciu, pentru că limita actuală este de 50.000 de lei.
* Cristian Popescu Piedone. În cazul fostului primar al sectorului 4, acuzația este tot de abuz în serviciu. Prejudiciul în acest caz este de 60 de mii de lei, sub limita de 200.000 de lei. Restul sumelor reprezintă daune civile cerute de victime și rudele celor decedați în tragedie, iar asta înseamnă ca apărarea ar putea să invoce în fața judecătorilor că nu mai există fapte care să se judece dupa noua definiție.
* Patronii clubului Colectiv. Procurorii de la Parchetul General explică faptul că uciderea din culpă și vătămarea corporală din culpă, acuzații care îi vizează pe patronii clubului Colectiv, dar și pe patronii firmei de pirotehnice, nu sunt exceptate de la grațierea pedepselor mai mici de 5 ani. Pedeapsa maximă pentru acuzațiile ce-i vizează este 10 ani, însă această limită este redusă cu o treime în cazul în care faptele sunt recunoscute, iar judecătorul nu este obligat să pronunțe o pedeapsă maximă prevazută de lege în dosar, ci evaluează în funcție de persoană și probe aceasta pedeapsă.
* Dan Voiculescu. Ordonanța grațierii prevede şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au peste 60 de ani. Pentru cei din această categorie, grațierea se aplică pentru orice tip de infracțiuni, fără excepții. În plus, cei din această categorie nu sunt obligați la achitarea despăgubirilor decise prin hotărâre judecătorească definitivă. Un beneficiar al acestui articol ar putea fi Dan Voiculescu, care are 70 de ani și a fost condamnat în 2014 la zece ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării frauduloase a ICA.
*Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului ar putea beneficia de grațiere, dacă ar fi condamnat în dosarul în care este trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani, sub pragul de cinci ani de zile, prevăzut de ordonanța privind grațierea.
Mitinguri de protest
Peste două mii de oameni au ajuns, miercuri seară, în faţa Guvernului unde au protestat faţă de ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. Protestatarii s-au strâns, iniţial, în Piaţa Universităţii, ulterior deplasându-se către Guvern. Mitinguri au fost şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Timişoara şi Craiova.
„Orice schimbare a legislaţiei anti-corupţie a României trebuie să se facă printr-un proces transparent, deplin consultativ, care consolidează lupta împotriva corupţiei şi pune capăt furtului bogăţiei ţării. Orice propunere legislativă care contravine consolidării statului de drept îi afectează pe toţi românii, indiferent de preferinţele lor politice. Nu considerăm „oportună“ nici o măsură care slăbeşte statul de drept în România şi ne aşteptăm ca toate instituţiile din România să încerce să consolideze lupta naţiunii împotriva corupţiei.“
Hans Klemm,
ambasadorul SUA la București
