Parlamentul a votat noul Consiliu de Administrație al televiziunii publice, dar nu și un nou președinte. Instituția rămâne cu uriașe probleme financiare – datorii istorice de peste 700 de milioane de lei. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu propune insolvența TVR, având susținerea PSD și UDMR. Posibilii administratori judiciari sunt Remus Borza și Gheorghe Piperea.
Plenul Parlamentului a aprobat, ieri, componenţa noului Consiliu de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), cu 312 voturi „pentru”, 21 „împotrivă" şi un vot anulat. Membrii noului CA l-au desemnat pe George Orbean, propunerea Guvernului, drept președinte-director general al instituției. Dar acesta a primit aviz negativ din partea comisiilor de cultură, dominate de PSD și partidele aliate. Decizia finală ar fi trebuit să aparțină plenului, care, însă, a fost suspendat din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse parlamentare, suspendarea ședinței a venit în condițiile în care liderul PSD Liviu Dragnea ar dori ca în fruntea instituției să fie aleasă Irina Radu, șefa interimară a TVR, propusă de social-democrați pentru Consiliul de Administrație. Aceasta ar fi preferată pentru că ar susține planul de intrare a TVR în insolvență. De menționat că George Orbean a afirmat, ieri, că insolvența televiziunii publice este „imposibilă”.
Principala provocare a noului CA al TVR va fi rezolvarea problemelor financiare ale instituţiei. Bilanţul financiar este unul sumbru: pierderile au însumat 689 de milioane de lei, iar datoriile istorice se cifrează la 770 de milioane de lei. TVR are 460 de milioane de lei datorii către stat și datorează 230 de milioane de lei către societăți comerciale. De asemenea, televiziunea publică are de plătit 12-13 milioane de euro salariaților care au câștigat procesele pentru că nu le-au fost indexate salariile. În 2015, televiziunea publică a cheltuit 160 de milioane de lei pentru salariile celor 2500 de angajați. Acest bilanț este consecința deciziilor manageriale defectuoase luate de-a lungul timpului de șefi ai instituției numiți de Parlament. Și acestea cu toate că televiziunea publică are trei surse de finanțare: taxa radio-tv, bugetul de stat și veniturile din publicitate.
Cine susține insolvența
Cu TVR în pragul colapsului, politicienii caută soluții. Varianta care pare să fi întrunit majoritatea este cea a insolvenței TVR. Un proiect în acest sens, inițiat de președinte Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) a fost semnat de mai mulți parlamentari PSD și UDMR. Prin acest proiect, Consiliul de Administrație va putea cere intrarea în insolvenţă. Iniţiatorii susţin că televiziunea publică trebuie să-şi reducă numărul salariaţilor, de la 2.500 la maximum 400. Prin derogare de la legea insolvenței, TVR nu poate intra în faliment.
Potrivit unor surse parlamentare, printre candidații la poziția de admnistrator judiciar special se numără Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, și avocatul Gheorghe Piperea. Ambii ar fi avut întâlniri atât cu Tăriceanu și cu Liviu Dragnea. „Miza este foarte mare, sunt în joc sume consistente pentru administrarea judiciară, pentru că datoriile TVR sunt foarte mari”, au precizat surse parlamentare.
O altă miză ar fi fidelizarea angajaților TVR față de majoritatea politică, în condițiile în care aceștia se vor teme de concedieri. Planurile lui Tăriceanu și Dragnea sunt, însă, contestate de Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind – filiala TVR. „O instituţie aflată în administrare judiciară, în orice formă aleasă, nu poate asigura libertatea de exprimare a jurnaliştilor”, se spune într-un comunicat al organizației.
La rîndul lor, liberalii susțin că insolvența TVR ar trebui să fie doar „ultima soluție” la care se va apela. Președintele comisiei de cultură din Camera Deputaților Gigel Știrbu (PNL) propune indexarea taxei radio-tv cu rata inflației (în prezent taxa este de 4 lei) și reducerea sumelor pe care TVR le plătește Centrului Național al Cinematografiei.
Ședință cu scântei
Cu TVR în pragul colapsului, parlamentarii nu au discutat, ieri, soluțiile financiare, ci poziția unei dintre candidatele pentru Consiliul de Administrație. Deputatul Aurel Vainer (Federația Comunităților Evreiești) a acuzat-o pe Oana Stănciulescu (propusă de PNL) că „a promovat mișcarea legionară în emisiuni”. Cristiana Anghel (ALDE) a intervenit în favoarea candidatei PNL, invocând faptul că Mișcarea Legionară nu a fost condamnată pentru nazism. Poziția senatorului ALDE a stârnit nemulțumirea celor de la UDMR, care au părăsit sala de plen. Senatorul PNL Puiu Hașotti a explicat că jurnalista nu are opțiuni legionare și că, în dezbaterile la care a participat “nu s-a discutat opţiunea politică greşită a unor persoane, ci ce au făcut respectivele persoane pentru cultura română”. Hașotti a recitat o poezie a lui Radu Gyr referitoare la faptul că Ardealul aparține Românei întrebând „și aici este vorba de legionarism?”.
