În urma refuzului premierului ca statul român să-și reconsidere poziția pe tema inițiativei cetățenești susținute de UDMR, conducerea Uniunii discută mâine dacă formațiunea rămâne sau nu la guvernare. Dacă maghiarii decid să plece, locul le-ar putea fi luat de oamenii lui Tăriceanu.
Premierul Victor Ponta și liderul UDMR, Kelemen Hunor, au avut, ieri dimineață, o rundă de discuții pe marginea conflictului iscat de inițiativa Minority SafePack, susținută de Uniune. Negocierea a eșuat în condițiile în care UDMR și-a reiterat dorința ca statul român să se retragă din procesul deschis la Curtea Europeană de Justiție, dar șeful Executivului a refuzat. O a doua întâlnire între cei doi lideri, care trebuia să aibă loc în cursul zilei de ieri, a fost anulată. Concluzia negocierilor eșuate? Ambele părți își mențin poziția, așa că UDMR discută mâine, în ședința Consiliului Permanent, dacă rămâne sau nu la guvernare.
Eșecul negocierilor de ieri era, într-un fel, previzibil, fiindcă încă de luni seară premierul Ponta a arătat că nu este dispus să facă o concesie UDMR pe tema inițiativei cetățenești. „Când e vorba de chestiuni de coaliție de guvernare, se poate negocia aproape orice. Când e vorba de chestiuni de stat, asta nu se poate negocia chiar dacă, nu ştiu, cade Guvernul“, spunea șeful Executivului luni seară, într-o emisiune la B1 Tv.
Uniunea își apără inițiativa
Reprezentanții UDMR au continuat și ieri să critice Ministerul Afacerilor Externe pentru poziția avută pe tema Minority SafePack, argumentând că inițiativa ar cuprinde măsuri benefice și pentru români. „Inițiativa UDMR este o inițiativă pentru toate etniile minoritare din UE și din afara UE, adică și pentru sutele de mii, milioane de români din afara granițelor României. Și, totuși, MAE se comportă ca Gigi contra. Nu înțeleg logica, fiindcă inițiativa UDMR nu reprezintă mare brânză pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, regiunea bau-bau, sperietoarea de serviciu“, a arătat, pe blogul său, președintele CJ Harghita, Borboly Csaba. Acesta a acuzat, totodată, PSD că nu a respectat acordul semnat cu UDMR, deoarece în document era specificat că partenerul de coaliție nu va lua vreo decizie pe tematici minoritare fără acordul Uniunii. „În momentul actual, în această privință acest acord este încălcat de către PSD. Nu suntem la grădiniță, cuvântul dat trebuie să fie respectat“, a mai precizat Borboly.
La rândul său, fostul președinte al UDMR, Marko Bela, a spus că i se pare „inacceptabil“ demersul ministerului condus de Titus Corlățean. „Nu e cu putință ca UDMR să aibă o anumită poziție legată de o inițiativă europeană și Guvernul României, în primul rând Ministerul de Externe, să încerce să împiedice această inițiativă“, a declarat Marko Bela, la Universitatea de vară a UDMR, de la Izvorul Mureșului.
Prin inițiativa Minority SafePack, UDMR și Uniunea Federală a Minorităților Naționale din Europa (FUEN) au solicitat Uniunii Europene reglementări clare pe șase teme care privesc minoritățile (inclusiv limbă, educație, cultură și dezvoltare regională). În septembrie 2013, Comisia Europeană a respins inițiativa, arătând că cererile exced cadrul și competența Comisiei. Decizia a fost contestată de UDMR la Curtea Europeană de Justiție, iar Ministerul român al Afacerilor Externe a formulat o cerere de intervenție, susținând poziția CE. Iritați, reprezentanții Uniunii au cerut premierului Ponta ca statul român să-și retragă intervenția, solicitare la care au primit un refuz.
Ce ar însemna ieșirea UDMR
În cazul în care mâine decid să iasă din coaliția la putere, maghiarii ar pierde, în primul rând, posturile din administrația centrală și locală. UDMR deține două portofolii în Guvernul Ponta, Cultura (Kelemen Hunor, care este și vicepremier) și Mediul (Korodi Attila), precum și 11 posturi de secretari de stat (inclusiv la Muncă, Transporturi, Finanțe Publice, Agricultură, Educație Națională și Fonduri Europene). Evident, toate funcțiile menționate atrag după sine alte câteva zeci de posturi de directori de cabinet, consilieri etc. Apoi, sunt posturile din diferite agenții, autorități, comisii și comitete care au revenit membrilor Uniunii, dar și funcțiile de prefect și subprefect obținute după intrarea la guvernare.
Dincolo de toate acestea, UDMR mai are un motiv să nu se grăbească să iasă din coaliție: doar aflându-se la putere poate spera să-și vadă îndeplinite obiective precum folosirea însemnelor Ținutului Secuiesc sau reprezentarea proporțională a etnicilor maghiari în instituții și structuri deconcentrate.
Tăriceanu se cere la guvernare
Dacă UDMR decide mâine să iasă din coaliția la putere, premierul Ponta nu are de ce să-și facă griji în ceea ce privește aritmetica parlamentară, grație senatorilor și deputaților PP-DD și ai lui Călin Popescu Tăriceanu. Adică, social-democrații s-au asigurat deja că dețin majoritatea și fără voturile Uniunii.
Întrebat despre posibilitatea ca partidul pe care îl formează (Partidul Liberal Reformator) să intre într-un Guvern Ponta 4, ex-premierul Tăriceanu a declarat, ieri, că nu exclude posibilitatea. „Cu toții am fost aleşi de cetățeni pe listele USL, pe baza unui program de guvernare întocmit sau negociat de PSD cu Partidul Național Liberal. A intra la guvernare, din această perspectivă, nu ar fi nimic anormal şi nici spectaculos, pentru că cetățenii ne-au dat votul pentru a participa la conducerea țării“, a declarat Tăriceanu la RFI. Fostul premier a precizat, totuși, că nu i s-a făcut până în acest moment o astfel de propunere.
