Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat, marți, că partidul pe care îl conduce vrea să atace la Curtea Constituțională Legea votului prin corespondență, în cazul în care aceasta va trece de Parlament în forma actuală. Pentru a obține numărul necesar de voturi, Kelemen spune că va discuta cu Tăriceanu pe această temă, dar președintele Senatului susține că nu are în plan formularea unei contestații, relatează Mediafax.
Kelemen Hunor a precizat că va discuta cu formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu în acest sens. UDMR nu are numărul necesar de parlamentari pentru a sesiza Curtea Constituţională astfel încât va fi nevoie de sprijinul altor partide. Pentru atacarea legii este nevoie de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori, iar UDMR are 17 deputaţi şi 8 senatori.
Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marţi, pentru Mediafax, că nu îşi propune să atace legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională, precizând că doar şi-a făcut “datoria” de a atrage atenţia că forma adoptată are prevederi neconstituţionale.
Citește și: Dragnea: Legea votului prin corespondență ar putea fi validată miercurea viitoare
Întrebat dacă are în vedere o acţiune comună cu UDMR privind contestarea legii, în condiţiile în care şi Uniunea şi-a exprimat nemulţumirea faţă de legea votului prin corespondenţă propusă de AEP, Tăriceanu a precizat că nu are în plan nicio acţiune împreună cu UDMR, afirmând că „fiecare partid ar propria lui viziune, propriul electorat, propriile interese”.
Reprezentanții formațiunii conduse de Kelemen Hunor au declarat încă de la apariția acestui proiect de lege că nu sunt de acord cu el și că, din punctul lor de vedere, legea, în forma actuală, este neconstituțională. Contestarea la CCR a legii de către UDMR ar putea însemna amânarea punerii în aplicare și nu va putea fi folosită la alegerile parlamentare din 2016.
Citește și: 4 puncte sensibile ale legii votului prin corespondenţă
Legea votului prin corespondență se adresează cetățenilor români cu drept de vot, care au domiciliul sau reședința în străinătate și este unul dintre subiectele fierbinți ale ultimului an, după scandalul izbucnit la alegerile prezidențiale din 2014. Legea reglementează exercitarea dreptului de vot prin corespondență, la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților (2016), pentru președinția României (2019) și pentru europarlamentarii români (2019).
Citește și: Proiectul legii votului prin corespondenţă, adoptat de Senat
