23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSportVotul prin corespondență, pe muchie de cuțit

Votul prin corespondență, pe muchie de cuțit

Social-democrații au stabilit un nou termen-limită pentru votul românilor din diaspora – februarie 2016 – și dau asigurări că legea se va putea aplica la alegerile de anul viitor. Scenariul ridică, însă, numeroase semne de întrebare.

Legea votului prin corespondenţă ar putea fi adoptată în „scenariul cel mai lung“ în luna februarie 2016, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD). Acest nou calendar ridică însă semne de întrebare. Opoziția și societatea civilă au  atras atenția că legea  votului prin corespondenţă ar trebui să intre în vigoare până în noiembrie anul acesta, pentru a putea fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016, în condiţiile în care Curtea Constituţională (CCR) a stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea scrutinului.

Acum, însă, Zgonea susține că legea poate intra în vigoare în 2016 „dacă nu vor fi articole neconstituționale“. Care sunt argumentele președintelui Camerei? În esență, el susține că termenul de un an de zile se referă doar la legislația electorală, care a fost, deja, votată – legea alegerilor locale şi legea alegerilor parlamentare. Noul act normativ ar fi doar o „completare“ pentru a asigura dreptul de vot pentru românii din străinătate. Acest drept poate fi asigurat fie prin înființarea de noi secții de votare, fie prin votul prin corespondență, spune Zgonea.

Controverse juridice

Cum se traduc argumentele lui Zgonea? În sprijinul unor decizii precedente legate de legislația electorală, CCR a invocat o Recomandare a Comisiei de la Veneția. În acest document se menționează că „ar fi necesar a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite -, ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri“. Practic, Zgonea susține că prin legea votului prin corespondență nu se modifică sistemul de scrutin, ci doar se asigură respectarea unui drept. Însă, doi experți pe zona de constituționalitate, care nu au vrut să fie citați, au interpretat diferit scenariul prezentat de Zgonea.

Unul dintre ei a susținut că legea poate fi aplicată în 2016, dacă conține doar o extindere a dreptului de vot, celălalt susține că termenul nu poate fi devansat și legea ar intra în vigoare în februarie 2017 (adică după alegerile parlamentare din 2016). Ce se poate întâmpla mai departe? Teoretic, legea poate intra în vigoare, dacă partidele se înțeleg să nu o conteste la CCR, fapt puțin plauzibil, ținând cont, de exemplu, că, dacă legea s-ar aplica, UDMR ar risca să rămână în afara Parlamentului. A doua variantă ar fi ca legea să ajungă la CCR, care va avea cuvântul decisiv, iar interpretarea este pe muchie de cuțit.

Răspunderea, pasată la AEP

Reamintim însă că în 2014 unul dintre argumentele folosite de fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, împotriva înființării de noi secții de votare a fost tocmai cel potrivit căruia, dacă s-ar modifica regulile cu mai puțin de un an înainte de alegeri, scrutinul ar putea fi  contestat la CCR. Practic, la un an de zile, oficialii PSD se contrazic.

Fie prin „sistem de scrutin“ înțeleg doar regulile generale, iar atunci secțiile de votare suplimentare și votul prin corespondență pot fi introduse oricând, după cum spune Zgonea, fie sintagma se referă la toate componentele și atunci termenul de un an de zile se aplică în toate cazurile. De fapt, parlamentarii puteau să evite posibilitatea ca legea să pice la CCR votând actul normativ înainte de noiembrie 2015.  Deși Comisia de cod electoral a fost înființată imediat după alegerile prezidențiale din 2014, PSD, partid care deține majoritatea, a blocat discutarea subiectului.

Acum, Zgonea a acuzat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) că tergiversează redactarea unui proiect pe această temă, încălcând termenul de 2 octombrie, convenit cu Comisia de cod electoral.  În realitate, apelul PSD la AEP a fost un subterfugiu, pentru că în Legislativ există deja trei proiecte de lege pe această temă, care puteau  fi deja discutate.  

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Antrenor dat afară pentru că a avut o relație cu o jucătoare. Anunțul clubului englez Leicester City

Formația engleză de fotbal feminin Leicester City și-a concediat antrenorul, pe Willie Kirk, după ce acesta a fost acuzat că a încălcat codul de...

România aniversează 20 de ani de apartenență la NATO. Mesajul președintelui Klaus Iohannis

La celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO este...

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...
Ultima oră
Pe aceeași temă