UDMR propune printr-un proiect de lege autonomia Ținutului Secuiesc, recunoașterea limbii maghiare ca limbă oficială sau înființarea unor instituții proprii. Proiectul nu are șanse de aprobare, dar poate reseta relațiile româno-maghiare.
Ținutul Secuiesc se va constitui ca o regiune autonomă cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș, potrivit proiectului prezentat de Hotnews.ro. Regiunea va avea propriul steag și propria stemă iar limba maghiară va fi limbă oficială, alături de cea română. Conducerea va fi asigurată de un președinte, de un Consiliu Regional format din 77 de membri, cu rol de legiferare și de un executiv regional. Practic, vorbim de structuri de putere locale, care acoperă atât partea executivă, cât și cea legislativă.
Președintele regiunii conduce executivul regional și participă la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. El conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional. Executivul regional asigură activitatea administrativă și controlul banilor publici regionali.
Drumurile și căile ferate de exclusiv de nivel regional sunt considerate de domeniul public al regiunii, iar pădurile, minele, carierele de piatră și imobilele din proprietatea statului care sunt în acea regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii. O parte din banii strânși la nivel regional din taxe și impozite nu vor mai merge la bugetul de stat, ci vor constitui un buget distinct al regiunii respective. Două treimi din magistrații curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor trebuie să aparțină comunității maghiare iar o treime comunității românești.
Impactul proiectului
Proiectul ar urma să fie prezentat oficial la finalul acestei săptămâni. Pănă în prezent, nici un partid de la București, cu excepția UDMR, nu a anunțat susținerea acestui proiect. Premierul Victor Ponta a precizat deja că PSD nu îl va susține. Practic, dacă proiectul nu va suferi modificări până la prezentarea oficială, nu are nici o șansă de adoptare. Faptul este recunoscut, implicit de vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo.
“Până când circa 45 la sută din Parlament nu va fi lămurit că acest proiect este valabil, probabil că vom avea discuţii, va fi respins“, a estimat acesta. PSD poate guverna în Parlament fără UDMR, relațiile dintre cele două partide fiind deja tensionate, chiar înainte de depunerea proiectului. Apropierea alegerilor prezidențiale nu este de natură să simplifice ecuația, mai ales că PSD a defilat la euroalegeri cu sloganul “mândri că suntem români”. Insistența UDMR în această direcție poate compromite și relațiile cu alte partide.
Pe de altă parte, radicalizarea mesajului UDMR depășește cadrul politic, Uniunea punând pe tapet un proiect care poate tensiona relațiile româno-maghiare. Mai mult, tema susținută de UDMR nu pare să aibă impactul scontat nici la nivel local. Într-un sondaj efectuat anul trecut de CJ Harghita doar 40,3% din maghiari și 6,3% din români au fost de acord cu înființarea unei regiuni formate din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. La acea vreme, președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, nu s-a arătat descurajat de rezultate, afirmând că oamenii nu cunosc argumentele reale ale separării acestor județe, fiind “manipulați” de presă.
Tema autonomiei maghiarilor din afara Ungariei a fost alimentată, în schimb, de oficialii de la Budapesta, în frunte cu premierul Viktor Orban. Declarații similare au fost făcute și de președintele Parlamentului, Laszlo Kover. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, adoptă din ce în ce mai mult acest limbaj. De altfel, el a recunoscut, recent, într-un interviu, că relația sa cu Orban s-a îmbunătățit față de 2012, datorită pragmatismului premierului Ungariei.
