Un număr mare de români din străinătate nu au reușit să își exercite dreptul constituțional de a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Autoritățile au promis că vor lua măsuri, dar cu o săptămână înainte de turul doi a rămas în suspensie răspunsul la principala solicitare: înființarea unor noi secții de votare.
”România liberă” a încercat să decripteze ce măsuri ar putea lua Ministerul de Externe pentru a evita repetarea situației din primul tur și care este stadiul acestora.
O primă problemă este lista secțiilor de votare din străinătate, stabilită prin-
tr-un ordin al ministrului de Externe, Titus Corlățean – 1839 din 16 septembrie 2014. Ministerul a păstrat numărul de secții – 294, dar a fost schimbată locația mai multor secții de votare, mutate din zone cu comunități consistente de români în zone cu mai puțini români. De exemplu, în Spania, unele secții unde sunt comunități puternice au fost comasate, cum ar fi cele din Torrejon, Girona și Alcala de Henares, altele mutate, iar altele pur și simplu desființate, cum a fost la Roquetas del Mar.
În Italia, la Torino, unde sunt 40.000 de cetăţeni români, din două secţii de votare a rămas una, în schimb s-a înființat una suplimentară la Trieste, unde până acum au existat două, în condiţiile în care aici trăiesc doar 1.500 de români. Toate aceste probleme au fost semnalate încă din 18 septembrie de senatorul ACL de Diaspora, Viorel Badea, care a cerut MAE modificarea ordinului 1839. Ministerul a ignorat această solicitare, deși până în 2 noiembrie exista timp pentru a lua măsuri.
Ce pârghii avea Guvernul
Abia după izbucnirea scandalului din primul tur ministrul de Externe, Titus Corlățean, a promis că va lua măsuri. Ar fi important ca secțiile de votare să fie suplimentate într-un număr suficient de mare, astfel încât să acopere zonele lăsate descoperite prin ordinul inițial. Însă, oficialii ministerului au susținut, inițial, că nu pot face așa ceva, invocând un articol din Legea alegerilor prezidențiale, 370/2004, potrivit căruia al doilea tur de scrutin are loc în aceleași secții de votare din primul tur de scrutin și pe baza acelorași liste de alegători ca în primul tur de scrutin.
Pe 4 noiembrie, însă, Biroul Electoral Central (BEC) a formulat o decizie potrivit căreia aceste reguli se aplică doar în interiorul țării, nu și în exterior. “Sintagma aceleași liste de alegători de la primul tur se referă la secțiile de votare din țară, unde procesul electoral se desfășoară pe baza listelor electorale permanente, spre deosebire de procesul electoral din străinătate, care se derulează pe baza tabelelor electorale”, se afirmă în decizia BEC de interpretare a articolului invocat de MAE. Cu alte cuvinte, BEC arată că numărul secțiilor de votare din străinătate nu poate fi legat de listele de vot.
În ciuda acestui fapt, MAE a considerat că decizia BEC nu creează “temeiul legal pentru completarea listei secțiilor de votare din străinătate” și a cerut precizări suplimentare. Exista, însă, și o cale mai rapidă, dacă acceptăm că MAE nu a înțeles decizia BEC. Cum BEC nu are putere legislativă, ci doar de interpretare, MAE putea solicita Guvernului să emită o ordonanță de urgență cu prevederi clare. Potrivit Constituției, Executivul poate adopta ordonanţe de urgenţă “numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”.
Adică, exact cazul de acum: o situație extraordinară, legată de exercitarea drepturilor constituționale ale unor cetățeni români. Era necesar un astfel de act normativ, care să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Anul acesta, Guvernul Ponta a emis 68 de ordonanțe de urgență, majoritatea greu de încadrat la situații extraordinare, dacă este să menționăm doar ordonanța prin care au legalizat traseismul aleșilor locali.
Se caută noi obstacole
În aceste condiții, s-au mai pierdut câteva zile. A fost nevoie ca vineri seară BEC să revină cu o precizare privind propria decizie. Potrivit acesteia, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE. După aceste explicații, MAE a anunțat, sâmbătă, că se află într-un proces de “evaluare consolidată”, după ce prin adresa din noaptea de 7/8 noiembrie, “BEC a creat cadrul legal pentru exercitarea de către autoritatea publică centrală cu competenţă exclusivă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate”.
Duminică, însă, lucrurile păreau în stand-by: Biroul de Presă al MAE nu a răspuns solicitării „României libere“ privitoare la înființarea de secții în străinătate. Explicația primită: nu au apărut evoluții noi față de comunicatul MAE.
Nu sunt singurele obstacole descoperite de oficialii PSD, în afară de cel demolat deja de către BEC. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a comentat vineri că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreagă procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.
Numai un exemplu care pune sub semnul întrebării explicația: potrivit HotNews, primăriile din două orașe italiene cu mari comunități de români, Verbania și Riano, au pus la dispoziția României spații și ajutor logistic pentru deschiderea de secții de vot, dar conducerea Ministerului de Externe a refuzat ofertele. „Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum, a capacităţii logistice evident va creşte numărul celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.
Ieri, vicepremierul Liviu Dragnea a găsit o nouă explicație pentru lipsa unei decizii privind suplimentarea secțiilor. „Ei (oficialii MAE – n.r.) caută acum care e soluţia legală. Sunt articole în lege care nu permit asta, de exemplu ordinul prin care să fie desemnat numărul de secţii de vot trebuie emis în 15 zile de la adoptarea hotărârii de guvern cu calendarul de alegeri. 15 zile au trecut de mult, dar eu sunt sigur că… vor găsi o soluţie”, a promis Liviu Dragnea.
Puncte bifate
Una dintre problemele apărute în timpul primului tur a ținut de insuficiența cabinelor și mai ales a ștampilelor de vot. Acum, MAE a decis să suplimenteze la maxim numărul de ștampile și cabine de vot pe secție de votare.
O altă problemă a fost legată de personalul insuficent – în unele locuri numărul de membri din secția de votare a fost mic, trei. MAE a acuzat partidele politice că nu și-au trimis reprezentanți în toate secțiile de votare. Totuși, legea prevede că, acolo unde numărul oamenilor trimiși de partide este insuficient, acesta este completat pe baza unei liste întocmite de MAE.
Duminică, ministerul de resort a anunțat că va respecta această regulă în cazul turului doi, punând la dispoziție pentru birourile electorale 800 de persoane atât din cadrul centralei MAE, cât şi al misiunilor diplomatice şi consulare. Pe de altă parte, Corlățean a anunțat că declarația pe proprie răspundere, potrivit căreia alegătorii nu au votat în altă secție, poate fi descărcată de pe site-ul MAE, completată anterior votului și semnată în secție. În primul tur de scrutin, completarea declarațiilor în secția de votare a prelungit timpul de așteptare.
Avertismentul ambasadorului României la Paris
Sunt însă șanse ridicate ca soluțiile propuse de MAE să nu fie suficiente. Ambasadorul României în Franța, Bogdan Mazuru, a declarat într-un interviu acordat RFI că sunt semnale potrivit cărora 9-10.000 de cetăţeni români vor dori să voteze în turul doi doar la Paris şi că vor exista dificultăți dacă numărul de secții de votare rămâne acelaşi ca în primul tur.
Și Federația asociațiilor de români din Europa (FADERE) a solicitat înființarea a încă 1.000 de secții pentru diaspora. De asemenea, FADERE afirmă că punerea la dispoziția alegătorilor a Declarației pe propria răspundere și suplimentarea în secții a personalului cu doar două sau trei persoane nu vor îmbunătăți deloc situația din diaspora.
Scandalul din România
a ajuns și în presa de afară
Principalele agenţii de presă străine scriu despre manifestaţiile care au avut loc sâmbătă în mai multe oraşe din România. REUTERS scrie că mii de persoane s-au adunat în oraşe de pe tot teritoriul României pentru a-i susţine pe compatrioţii din străinătate, care au fost “împiedicaţi” să voteze în primul tur. ASSOCIATED PRESS (AP) notează că acest protest faţă de Guvern, acuzat că ridică dificultăţi în calea votului românilor din străinătate, are loc cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale.
Postul iranian PRESS TV scrie pe site că “românii au organizat demonstraţii în toată ţara pentru a protesta faţă de limitări ale votului compatrioţilor lor din străinătate în primul tur al alegerilor prezidenţiale”, Agenţia rusească de presă RIA NOVOSTI afirmă că protestele vizează proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidenţiale. Agenția FRANCE-PRESSE relatează că Guvernul este acuzat că a încercat să “împiedice” votul românilor din străinătate.
