Potrivit proiectului prezentat, ieri, de președintele UDMR, Kelemen Hunor, Ținutul Secuiesc se va constitui ca o regiune autonomă cuprinzând județele Covasna, Harghita și Mureș. Regiunea va avea propriul steag și propria stemă iar limba maghiară va fi limbă oficială, alături de cea română.
Conducerea va fi asigurată de un președinte, de un Consiliu regional, cu rol de legiferare și de un executiv regional. Practic, vorbim de structuri de putere locale, care acoperă atât partea executivă, cât și cea legislativă. Astfel, Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Alegerile se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunităţi naţionale, componența trebuind să corespundă proporției acestora pe baza ultimului recensământ.
Executivul regional va fi compus din preşedintele regiunii, care prezidează ședințele, și dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional. Președintele regiunii conduce executivul regional și participă la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. El conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional.
Executivul regional asigură activitatea administrativă și controlul banilor publici regionali.
Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, vor constitui patrimoniul inalienabil al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, vor constitui, de asemenea, patrimoniul inalienabil al regiunii.
Dezbateri publice
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că proiectul inițial a suferit câteva modificări. Au fost eliminate unele prevederi care au stârnit controverse, cum ar fi aceea potrivit căreia două treimi din magistrați trebuie să aparțină comunității maghiare, iar o treime comunității românești.Proiectul autonomiei nu va fi transmis, deocamdată, Parlamentului. De altfel, anterior, mai mulți lideri UDMR recunoscuseră că proiectul nu are șanse de a fi aprobat de Legislativ.
“Intenţia noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii”, a explicat Hunor.
În aceste condiții, se poate spune că pentru Kelemen Hunor proiectul reprezintă o temă de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, care va fi apreciată, în primul rând, de electoratul maghiar.
Este greu de crezut că va primi sprijin din partea românilor, după ce tema autonomiei a fost vehiculată de o serie de politicieni din Ungaria, în frunte cu premierul Viktor Orban.
Relația cu PSD
Pe de altă parte, lansarea proiectului a fost de natură să tensioneze relațiile cu PSD, pentru că social-democrații au fost obligați să se poziționeze, chiar dacă proiectul nu va fi dezbătut, deocamdată, de Legislativ. Premierul Victor Ponta s-a pronunțat deja împotriva inițiativei UDMR, în condițiile în care sprijinirea proiectului ar fi greu digerată de electoratul român. Kelemen Hunor a replicat că UDMR nici nu a solictat sprijinul PSD. “Niciodată nu am spus că am fi cerut sprijinul PSD. Nu, nici de la PDL nu am cerut sprijin, nici de la PNL şi nici de la PSD. Nu este proiectul coaliţiei, nu este un proiect guvernamental, ci este proiectul nostru”, a spus Kelemen Hunor.
Candidatul PSD va avea nevoie de voturile electoratului UDMR în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și respingerea autonomiei pare să facă dificilă această misiune.
