Liderii politici ne solicită votul la alegerile din 11 decembrie fără a lămuri cum vor finanța creșterile salariale fluturate în campanie. Partidele se dovedesc la fel de discrete și în privința oamenilor pe care îi vor numi în funcții-cheie, pentru a pune în aplicare programele din campanie.
Una din temele principale de campanie a fost creșterea salariilor. Pentru a fi mai convigători, parlamentarii au și votat unele proiecte în acest sens, la inițiativa PSD. Astfel, chiar înainte de startul campaniei, Parlamentul a adoptat eliminarea a 102 taxe nefiscale (PSD și PNL au votat umăr la umăr) și majorarea salariilor din sănătate și educație (PSD a votat pentru, PNL a părăsit sala). Însă, în niciunul din cazuri inițiatorii nu au lămurit cum vor fi finanțate astfel de măsuri. De exemplu, legea privind majorarea salariilor are cel puțin două puncte vulnerabile din punct de vedere constituțional. Pe de o parte, se încalcă prevederile Constituției, potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. De asemenea, se încalcă legea responsabilității fiscale, potrivit căreia nu pot fi aprobate majorări de salarii cu mai puțin de șase luni înainte de alegeri.
Concurență Dragnea-Cioloș
Cele două acte normative au fost contestate la Curtea Constituțională (CCR) care a amânat, ieri, pentru 14 decembrie dezbaterea sesizărilor făcute de Guvern şi de PNL prin care sunt majorate salariile din sănătate şi din educaţie, aprobate de Parlament în luna noiembrie. Tot atunci va fi discutată şi legea lui Liviu Dragnea de eliminare a 102 taxe nefiscale. Cu alte cuvinte, alegătorii vor afla doar după ziua votului (programat pentru 11 decembrie) dacă vor beneficia sau nu de majorările salariale și scutirile de taxe fluturate în campanie.
Atât premierul Dacian Cioloș cât și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru au susținut că guvernul nu are cele 4,8 miliarde de lei necesare pentru finanțarea creșterilor votate de PSD. Deși s-a adresat CCR în cazul măsurilor votate de Parlament, Guvernul Cioloș pare să fi preluat apetența PSD pentru majorări virtuale. Astfel, cu câteva zile înainte de alegeri, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru a prezentat sindicatelor o lege a salarizării bugetarilor, prin care salariile ar urma să fie mărite în șase etape, până în 2022. Guvernul nu își ia niciun angajament clar, pentru că în proiect nu sunt menționate datele celor șase etape ( în draftul proiectului apar puncte de suspensie!).
Miniștrii, la secret
Liderii partidelor sunt la fel de zgârciți și când vine vorba de oamenii care vor exercita guvernarea. La alegerile anterioare, partidele se prezentau cu guverne din umbră, după modelul occidental și organizau confruntări între candidații la postul de premier. Acum, PSD nici măcar nu a prezentat, oficial, candidatul partidului pentru postul de premier, pe motiv că ar fi atacat de adversari în campanie. Acest fapt a alimentat speculațiile potrivit cărora liderul PSD Liviu Dragnea nu ar fi renunțat la dorința de a fi premier, deși este condamanat cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012.
Dragnea s-a mărginit să spună că PSD va propune un premier care va fi bărbat şi care va avea carnet de membru PSD, el adăugând că acesta nu se regăseşte printre premierii „vânturaţi” la televizor în aceste zile. Social-democrații nu au prezentat, oficial, nici numele miniștrilor, lista circulând neoficial în presă. Dragnea a lansat o singură informație concretă – că viitorul ministru al Justiției va fi membru de partid și nu independent, ca în ultimele guverne.
PNL are o singură decizie oficială: susținerea premierului Dacian Cioloș pentru un nou mandat la Palatul Victoria. Liberalii nu au un guvern din umbră, așa cum aveau fostul PDL și vechiul PNL. Pe ultima sută de metri, liderul PNL Alina Gorghiu, a dat două exemple de liberali pregătiți pentru guvernare. Ea a declarat că Adriana Săftoiu ar putea fi ministru al Educaţiei, iar Florin Cîţu ministru al Finanţelor sau al Economiei. Liderul USR, Nicușor Dan a afirmat doar că îl susține pe Dacian Cioloș și îl va lăsa să își aleagă viitorii miniștri. În schimb, Cosette Chichirău, coautoare a programului USR, a declarat că formațiunea sa îşi doreşte un guvern politic, afirmând că nu ar trebui păstraţi mai mult de o cincime din actualii tehnocraţi.
Cine va fi la butoane în Parlament?
Partidele nu au anunțat oficial nici pe cine susțin pentru șefia celor două Camere parlamentare. Primarul din Timișoara, Nicolae Robu (PNL) a spus că liberalii o propun pe Alina Gorghiu pentru președinția Senatului, dar șefa PNL a replicat că ar fi doar ideea lui Robu, fără a lămuri care este oferta liberalilor. De asemenea, niciun partid politic nu a prezentat propunerile pentru șefiile comisiilor parlamentare.
