Ce probleme a creat congresul PNL

de Romulus Georgescu , 29 iunie 2014 - stire actualizata la ora 20:49, 29 iunie 2014
Ce probleme a creat congresul PNL

Liberalii nu au reușit să își desemneze prezidențiabilul, iar un anunț al lui Klaus Iohannis a avut darul de a tensiona relațiile cu PDL.

Ales fără emoții în fruntea PNL, cu 1.344 de voturi față de cele 144 ale lui Ioan Ghișe, Klaus Iohannis a început să se confrunte cu primele probleme. Nu a devenit şi candidat la prezidenţiale, în condițiile în care Crin Antonescu s-a reînscris în competiția pentru această nominalizare.

Noul lider al PNL a propus rezoluția privind desemnarea candidatului pentru Cotroceni, iar Mircea Ionescu Quintus a pus întrebarea care se afla pe buzele tuturor: „Câţi prezidenţiabili are PNL?”. Klaus Iohannis a spus că vrea şi l-a aplaudat toată sala. Crin Antonescu a răspuns, la rândul său, afirmativ şi l-au aplaudat, de asemenea, toţi delegaţii. Quintus le-a transmis celor prezenţi că există opţiunea votului secret între doi candidaţi sau transferul deciziei către Delegaţia Permanentă. Iohannis a preferat a doua variantă, pentru că Antonescu avea sprijin în rândul celor 1500 de delegați la Congres, iar rezultatul ar fi fost pe muchie de cuțit. “Este suficient dacă ne bucurăm că avem doi candidaţi. Nu trebuie să votăm nimic astăzi”, a fost argumentul oficial al președintelui PNL. În schimb, în Delegația Permanentă, din care fac parte liderii de filiale și parlamentarii, Iohannis are un sprijin mai puternic. Delegația ar urma să se reunească peste două-trei săptămâni.

Culisele confruntării

Cum s-a ajuns în această situație? Înainte de euroalegeri, Antonescu îi propusese lui Iohannis o înțelegere. Iohannis urma să preia șefia PNL, iar Antonescu să rămână candidatul pentru Cotroceni. Ulterior, edilul de la Sibiu a decis că vrea ambele poziții. Antonescu a făcut un pas înapoi, anunțând retragerea din ambele poziții. Înainte de Congres însă, Antonescu a anunțat că este dispus, în continuare, să candideze pentru Cotroceni, dacă partidul va dori acest lucru. În aceste condiții, Ludovic Orban, Teodor Atanasiu și Marian Petrache i-au propus lui Iohannis să tranșeze problema la Congres, printr-o rezoluție. Iohannis a forţat lucrurile în speranţa că va câştiga dintr-o singură mişcare totul, însă a dat înapoi în fața sprijinului pe care Antonescu l-a obținut din partea delegaților. Practic, PNL nu a anunțat un prezidențiabil care să fie măsurat în sondaje alături de Cătălin Predoiu, propus de PDL. Liberalii s-au întors cu câteva luni în urmă, la întrebarea anterioară euroalegerilor: Antonescu sau Iohannis pentru Cotroceni?

Negocierile cu PDL, resetate

S-a dovedit a fi prima greşeală tactică a lui Iohannis, chiar în ziua în care partidul i-a acordat toată încrederea. Cea de-a doua a vizat relațiile cu PDL, partid cu care liberalii negociază o fuziune. Imediat după ce a fost ales președinte, Iohannis a anunțat că PDL a acceptat că partidul rezultat din fuziune se va numi PNL. Cu alte cuvinte, liderii PDL au acceptat să renunțe la propria denumire. Informația a fost dezmințită, rapid, de prim-vicepreședintele PDL, Cătălin Predoiu. „Nu e corect să aflăm de la televizor lucruri care se doresc a ne fi impuse”, a susţinut Predoiu. Ulterior, numărul doi în PNL a declarat că pentru democrat-liberali denumirea de PDL este „la fel de valoroasă” ca aceea de PNL, menţionând că se impune „o resetare” a discuţiilor cu PNL, în sensul unui limbaj care să arate respect. Și alți lideri ai PDL au respins ideea renunțării la nume. Explicația pentru această situație ar fi, potrivit unor surse parlamentare, faptul că Iohannis ar fi discutat subiectul doar cu președintele PDL, Vasile Blaga, iar Predoiu nu ar fi fost informat. Indiferent de explicațiile de culise, polemica publică dintre liderii PNL și PDL a ridicat semne de întrebare privind procesul de fuziune, care, înainte de Congresul PNL, părea că a intrat în linie dreaptă. În aceste condiții, adoptarea de către delegați a unei rezoluții privind fuziunea cu PDL are, mai degrabă, o valoare teoretică.

Se poate spune că reuniunea liberalilor a bifat doar temele lipsite de controverse, cum ar fi alegerea lui Iohannis în fruntea PNL și rezoluția privind aderarea la PPE, fapt deja consumat.

Bătălia pentru eșalonul doi

În paralel cu temele majore, liderii PNL au fost însă preocupați de bătălia pentru cele 31 de posturi de vicepreședinți. Negocierile anterioare Congresului au lămurit în linii mari lucrurile, șefii de organizații ocupând majoritatea pozițiilor, în timp ce doar cinci-șase posturi au fost ocupate de parlamentari populari în partid. Delegații la congres au primit liste cu candidații pe care trebuie să îi voteze, cea mai comentată fiind cea înscrisă pe un bilețel roz. Printre vicepreședinții PNL se numără Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Dan Motreanu, Alina Gorghiu, Cristian Adomniței, Victor Paul Dobre, Rareș Mănescu, Eduard Hellvig, Sorin Frunzăverde, Nini Săpunaru, Lucia Varga, Mihai Voicu şi Gigel Ştirbu.

După Congres, șase deputaţi, printre care și fostul ministru Andrei Gerea, au demisionat din PNL pentru a se alătura grupării Tăriceanu, care a anunțat că va înființa un nou partid liberal și va candida pentru Cotroceni.

Comentarii

  • Cetur Mentatul

    30 iunie 2014 9:45

    Circ, mare circ.Mai trebuia rostita expresia"Draga Johanis"dupa formula"Drada Stolo"si copierea mentorului era perfecta.

    raspunde comentariului
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook