Proaspăt validat în funcția de președinte al PSD, Liviu Dragnea a folosit congresul pentru alegerea eșalonului doi al partidului pentru a anunţa trei mari transformări: scoaterea baronilor din conducerea centrală, eliminarea corupţilor şi desprinderea de comunism. În realitate, nici una dintre promisiuni nu s-a materializat.
Peste 4.000 de social-democrați s-au reunit, duminică, într-un congres extraordinar pentru a alege noua conducere a partidului. A fost primul congres care nu a ales președintele partidului, având doar rolul de a valida, în unanimitate, alegerea lui Liviu Dragnea de acum o săptămână, printr-un scrutin intern, cu participarea membrilor de partid. Dragnea, care a fost singurul candidat, a obținut 97% din voturi.
Pentru posturile din Biroul Permanent Național (BPN), puse la bătaie la congres, a existat concurență, cel puțin de fațadă. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a fost ales preşedinte executiv al partidului, cu aproximativ 2.600 de voturi, învingându-l astfel pe contracandidatul său, deputatul Constantin Niţă, care a obţinut doar circa 1.100 de voturi. Cum Dragnea l-a susținut public pe Zgonea, prin declarațiile anterioare congresului, Niță l-a taxat pe șeful PSD. ”Domnule Dragnea, candidând singur nu ați câștigat. Se răspândește printre noi frica de a face parte din alt grup decât al șefului”, a comentat Niță.
Pentru cele 14 posturi de vicepreședinți (zece pentru bărbați și patru pentru femei) au candidat 21 de social-democrați, majoritatea figuri noi, în încercarea de a schimba imaginea PSD.
După ce au fost numărate voturile, cele zece posturi de vicepreședinte alocate bărbaților vor fi ocupate de Andrei Dolineaschi, Victor Negrescu, Georgian Pop, Ionuț Vulpescu, Nicolae Bănicioiu, Mihai Tudose, Ștefan Viorel, Gheorghe Șimon, Gabriel Vlase și Mihai Chirică.
Cele patru posturi de vicepreședinte rezervate femeilor au fost câștigate de Gabriela Firea, Olguța Vasilescu, Ecaterina Andronescu și Doina Pană.
Debaronizare de fațadă
De altfel, rebranduirea partidului a fost miza reuniunii PSD, în perspectiva alegerilor locale și parlamentare de anul viitor. „Membrii noştri de partid sunt oameni serioşi, cinstiţi şi responsabili. Ei s-au săturat să li se spună în faţă mereu acelaşi lucru: baroni, corupţi, comunişti. Ei nu sunt nici baroni, nici corupţi, nici comunişti”, a sintetizat Dragnea tentativa PSD.
Un prim element de imagine a fost „debaronizarea”, alegerile de ieri venind în contextul în care congresul a votat, la propunerea lui Liviu Dragnea, interzicerea cumulului de funcții – mai exact, aceeași persoană nu poate fi și președinte de organizație și lider de organizație județeană. Nu vor mai face parte din conducerea centrală lideri locali precum Marian Oprișan, Paul Stănescu, Ion Mocioalcă, Robert Negoiță, Ion Călinoiu sau Mircea Cosma. Însă, șefii de organizații fac parte, alături de vicepreședinți, din Comitetul Executiv Național (CEX), for care pare să capete o greutate mai mare, comparativ cu Biroul Permanent, împănat de figuri noi.
Amândouă sunt foruri de conducere dar congresul a adoptat, de asemenea, un principiu care prevede că președintele partidului poate solicita Comitetului vot de încredere pentru activitatea desfășurată de către membrii BPN, pentru activitatea coordonată de președintele Consiliului Național în cadrul acestei structuri, precum și pentru activitatea desfășurată de către miniștrii PSD. Cu alte cuvinte, baronii vor fi consultați în caz de remanieri sau de schimbare a unor vicepreședinți.
Corupție fără corupți
Liviu Dragnea a încercat să demonstreze că PSD va intra într-o nouă eră și în ceea ce privește lupta anticorupție, promițând adoptarea unui cod de conduită care va conține criterii de integritate. În acest context, liderul PSD a amintit de criteriile de integritate adoptate în primăvara trecută, dar care nu au mai fost trecute în statut, deşi ele sunt „foarte bune” şi ar fi eficiente „dacă ar fi aplicate” . Nici acum criteriile nu au fost introduse în statut, iar delegații au votat doar un principiu privind elaborarea și adoptarea acestora, Dragnea anunțând o dezbatere internă care va dura o lună de zile. Însă, acest mesaj nu poate fi credibil, atât timp cât Dragnea însuși a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru faptele asimilate corupției, în dosarul fraudării referendumului din 2012.
Pe de altă parte, Victor Ponta, susținut în continuare pentru postul de premier este trimis în judecată în dosarul „Rovinari-Turceni”, tot pentru fapte de corupție. PSD a mai votat, la începutul anului, un set de criterii de integritate, care vizau retragerea din funcții a celor acuzați de corupție. Acestea nu s-au aplicat nici în cazul lui Dragnea, care este acum șeful PSD, nici în cazul lui Ponta, care s-a retras din fruntea PSD pentru a nu afecta imaginea partidului. Cât de relative sunt aceste criterii, o dovedește și afirmația lui Dragnea potrivit căreia Adrian Năstase (condamnat pentru corrupție) „ poate ajuta la modernizarea PSD”.
Anticomunism cu Ion Iliescu în frunte
Un alt element de rebrenduire a PSD a fost detașarea de imaginea de partid „comunist”. Liviu Dragnea a cerut un moment de reculegere pentru victimele dictaturii comuniste şi și-a cerut scuze că PSD nu a făcut acest gest mai devereme. Dragnea a recunoscut că PSD nu și-a asumat greșelile după revoluție „cum ar fi victimele violențelor din Piața Universității”. 4.000 de delegați s-au ridicat în picioare, timp de câteva secunde, pentru un moment de reculegere, gest făcut și de președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu.
De fapt, tocmai prezența lui Ion Iliescu la vârful PSD, pe postul de președinte de onoare, ridică un semn de întrebare în privința desprinderii de comunism. Înainte de 1989, Iliescu a făcut parte din nomenclatura comunistă, fiind inclusiv membru al Comitetului Central al PCR. După 1989, când a devenit președinte al României, Iliescu a fost acuzat și de aducerea minerilor la București, pentru atacarea manifestanților din Piața Universității. La congresul PSD, Iliescu a criticat alegerile interne, afirmând că este bine că au votat toţi membrii de partid, dar „era şi mai bine dacă aveam o reală competiţie, dacă aveam mai multe oferte, mai multe programe”.
Desprinderea de regimul comunist a fost pusă la îndoială de liderul TSD, Mihai Sturzu, care a cerut, fără succes, anularea alegerii lui Liviu Dragnea și a comentat, ironic, că validarea actualului Congres ar însemna astfel validarea comunismului, pentru că social-democrații au avut un singur candidat.
Mesajul lui Dragnea către Ponta
Unul din subiectele discutate la congresul PSD a fost și supraviețuirea lui Victor Ponta la Palatul Victoria. Subiectul a fost deschis chiar de către premier, care le-a povestit celor 4.000 de delegați că nu a demisionat de la Palatul Victoria pentru că ar fi „o trădare să vină un guvern al altcuiva”.
“Liviu ştie foarte bine din prima zi că are mandatul meu de prim-ministru pe masă, sunt convins că îl va folosi spre binele nostru al tuturor”, le-a spus Ponta participanţilor la congresul PSD. El a arătat că doar PSD poate să treacă o moţiune de cenzură prin Parlament, şi a cerut să fie anunţat când va sosi un astfel de moment. „Doar PSD poate să treacă moţiune de cenzură, nimeni altcineva, aşa că, să-mi spuneţi când e momentul. Să-mi spuneţi să ne pregătim dacă e cazul”, a afirmat premierul.
Condescendența noului lider
După discursul său, Ponta a obținut o nouă declarație de sprijin de la Liviu Dragnea, care nu a renunțat, însă, la tonul său condescendent față de premier. „Vreau să vă spun foarte clar: noua conducere a PSD va susţine cu aceeaşi forţă cu care a făcut-o şi până acum rămânerea noastră la guvernare, dar trebuie să privim şi dincolo de mandatul acestui Guvern”, a spus Dragnea.
Doar când un delegat la congres a strigat numele lui Victor Ponta, preşedintele PSD s-a oprit din discurs afirmând că, “normal”, se referă la Victor Ponta. „Dar să vrea să rămână. Nu ne mai faci vreo nefăcută? O să vedem pe Facebook”, a spus Dragnea, zâmbind, privind către Ponta, care se afla în sală. Liderul PSD a făcut astfel aluzie la faptul că Victor Ponta şi-a anunţat retragerea din funcţia de preşedinte PSD printr-o scrisoare publicată pe pagina sa de Facebook, decizia sa de atunci fiind criticată de Dragnea. Premierul a zâmbit şi a indicat din gesturi că nu intenţionează să demisioneze.
