Patru consilieri județeni sau municipali din PNL ar putea face jocurile PLR, partidul lansat de președintele Senatului, fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu. Pe lista ”trădătorilor” se mai află și o serie de primari de comună, dar și vicepreședintele Consiliului Județean, Dorin Popescu. Formal, ei nu vor demisiona din PNL, pentru că, prin acest gest, și-ar pierde mandatele. Însă există posibilitatea ca Guvernul, prin intermediul unei ordonanțe de urgență, să modifice legea care interzice traseismul aleșilor locali, iar, în acest caz, mai multe filiale ale PNL se pot trezi cu o adevărată hemoragie de consilieri locali și județeni, precum și de primar, care vor trece la PLR, partid aflat în arcul guvernamental. Până la o eventuală modificare a regulilor jocului, cei patru consilieri din Bistrița-Năsăud ar putea juca în echipă cu foștii lor aliați din USL, primarul Bistriței, Ovidiu Crețu, și președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, ambii de la PSD.
Nemulțumiți de fuziunea cu PDL
La Congresul de constituire al PLR au participat consilieri municipali din Bistrița, precum Marius Armean. Acesta este șeful Autorității Rutiere Române din Bistrița-Năsăud, iar acest post depinde direct de bunăvoința Guvernului. Marius Armean a intrat în Consiliul Local în anul 2013, în locul lui Andrei Rusu, directorul LDP, societate aflată în subordinea Consiliului Județean. Unui alt consilier local, Gelu Muthi, fostul președinte al PNL Bistrița, conducerea centrală a PLR i-a făcut oferta de a prelua șefia organizației locale. Gelu Muthi este legat de PSD și prin faptul că este membru al Consiliului de Administrație al companiei Aquabis, aflată în subordinea administrației județene, controlată de președintele Consiliului, Radu Moldovan. Gelu Muthi a declarat, pentru publicația locală timponline.ro, că ”încă nu ştiu ce voi face, voi hotărî în perioada imediat următoare, în două-trei zile. E o decizie grea, pe care va trebui s-o iau cât de repede.
Oarecum sunt nemulţumit de această fuziune cu PDL, nu e ceea ce doream. Cred că trebuia făcut totul mult mai etapizat decât ce se întâmplă în momentul de faţă. Cred că trebuia să lucrăm un pic împreună şi apoi să facem fuziuni. Adică să colaborăm mai întâi, să ne cunoaştem mai bine, după care să facem fuziuni. Pot să spun că nu aş vrea nici funcţia de preşedinte al Organizaţiei Municipale PLR Bistriţa, după cum aţi văzut am făcut o repliere şi la PNL Bistriţa, unde am deţinut funcţia de preşedinte. Sunt consecvent în gesturi şi atitudini. În Consiliul Local vom discuta pe proiecte, până la urmă asta ne dorim, să facem ceva din postura de consilieri”, a spus Gelu Muthi. Consilierul care reprezintă încă PNL și-a exprimat clar intenția de a colabora cu primarul care ar trebui să îi fie adversar politic, sub pretextul ”proiectelor bune pentru bistrițeni”.
Mica Antantă din Consiliul Județean
La fel vor proceda și cei doi consilieri județeni ai PNL, Mirela Cârcu și Mircea Mereuță, dispuși să încheie o Mică Antantă cu președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan. Mirela Cârcu este unul dintre liderii organizației liberal din Sângeorz-Băi. Ea a declarat că ”mi-am exprimat public părerea în şedinţele avute, eu aş fi dorit ca PNL să rămână pe picioarele sale, dacă tot am ieşit din USL.
Asta mi-am dorit, aşa mi se părea cinstit faţă de toată lumea. Din moment ce nu mi-am dorit această alianţă, nu pot fi întru totul în noua alianţă, n-am cum. N-o să fiu duplicitară, o să-mi exprim punctul de vedere cât de repede, pentru că trebuie să iau o decizie finală. Îi respect şi pe colegii care au luat decizia de a face alianţa, fiecare în viaţă face ce doreşte. E decizia lor, consider că fiecare are un drum în viaţă. Eu sunt împotriva agresiunii verbale, prefer să discutăm frumos la masă, să ne spunem punctul de vedere, nu cred că are sens să sari la gâtul cuiva. În CJ atitudinea mea va fi una constructivă”.
Pentru aceeași publicație bistrițeană, Mircea Mereuță a justificat participarea sa la Congresul PLR prin prietenia cu Călin Popescu-Tăriceanu. ”N-am spus niciodată că aş trece la PLR. Sunt la PNL şi nu demisionez din PNL, deocamdată rămân la PNL. Am fost la Congresul PLR în calitate de invitat, sunt prieten cu Tăriceanu. Dacă am participat în calitate de invitat nu înseamnă că e un act de trădare. Bineînţeles, a fost şi un mesaj subliminal pentru cine a vrut să înţeleagă, acela că îmi doresc să fiu liberal adevărat. La congrese de constituire merg de la toate partidele. Eu rămân cu liberalii, cu liberalismul. PLR e un partid care vrea să păstreze în exclusivitate valorile liberale. Personal, dacă tot am pornit la drum aşa, mi-aş fi dorit ca USL să mai fi continuat încă doi ani, după care PNL să-şi vadă de dreapta lui.
N-am fost de acord sub nici o formă cu fuziunea PDL – PNL. Mi-ar fi plăcut ca PNL să rămână PNL adevărat, PDL să se fi înscris în PNL, nu fuziunea asta forţată. În unele locuri e atipică, aşa cum e şi la Bistriţa, unde practic PNL s-a predat PDL-ului, ce să mai discutăm… În CJ, dacă vor fi proiecte de finanţare la nivel local şi primarii îşi doresc proiectele respective, sigur că o să le votez. O să-mi păstrez linia liberală, oricum, şi o să mă zbat pentru primarii noştri, trebuie să existe un echilibru”, a spus Mircea Mereuță. Acesta conduce și organizația locală din Prundu Bârgăului și a fost senator, iar surse din PLR spun că președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, l-ar dori în conducerea filialei județene. Dintre liberalii bistrițeni, la Congresul de constituire al PLR au participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Dorin Popescu, directorul AJPIS, Ani Bob, primarul Ioan Mate din comuna Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Moniţa, primarul comunei Romuli, Eugen Benţa, primarul din Poiana Ilvei, Ioan Cămărăşan, primarul din Silivaşu de Câmpie, Dumitru Tomşa, primar în Urmeniş, Ioan Dedean, primarul comunei Şieuţ, și Dumitru Bendean, primar în Miceştii de Câmpie. Au mai participat viceprimarul comunei Livezile, Petru Chifor și preşedintele PNL Dumitra.
probleme
Legea împiedică traseismul
În acest moment, trecerea aleșilor locali care simpatizează cu PLR la formațiunea condusă de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este împiedicată de prevederile legii anti-traseism.
Aceasta a fost adoptată după ce, în perioada Guvernului Adrian Năstase, acest fenomen politic devenise un adevărat flagel național. PSD avea în anul 2001 o treime din totalul aleșilor locali, iar în anul 2004 avea mai mult de jumătate din totalul consilierilor și primarilor din România. Potrivit legii, dacă un consilier local își dă demisia sau este exclus din partid, își pierde mandatul. Primarii, aleși uninominal, își pierd mandatul dacă își dau demisia, însă și-l păstrează dacă sunt excluși din partidul pe listele căruia au fost aleși și pot deveni membri ai unui nou partid. De aceea, mulți dintre aleșii locali care ar dori să schimbe partidul trebuie să facă un joc la două capete. Formal, ei rămân membri ai partidului pe listele căruia au candidat, însă, informal, sprijină partidul în care ar dori să activeze. Transferurile politice pot fi oficializate doar cu șase luni înainte de alegeri.
Tot mai mulți liberali bistrițeni sunt tentați de partidul fondat de Călin Popescu-Tăriceanu
