Culisele retragerii lui Antonescu din cursa prezidențială

Crin Antonescu a renunțat la candidatura la prezidențiale după o discuție cu Ludovic Orban, cu sondajele de opinie pe masă, potrivit unor surse din PNL.

Crin Antonescu a făcut sâmbătă o mișcare-sur­priză anunțând că re­nunță să mai candideze la alegerile prezi­dențiale din acest an. Fostul lider al PNL dăduse mai multe semnale din care reieșea că va încerca să fie prezidențiabilul dreptei, chiar dacă nu era exclus să se retragă în favoarea lui Klaus Iohannis după congresul PNL din 28-29 iunie. “România liberă” a stat de vorbă cu mai mulți lideri PNL, încercând să descifreze ce s-a întâmplat în acest weekend.

Potrivit unor surse din PNL, Crin Antonescu s-a consultat cu câțiva lideri ai partidului, iar întâlnirea decisivă ar fi fost cea cu Ludovic Orban. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc vineri după-amiază și în cadrul acesteia au fost analizate o serie de sondaje de opinie potrivit cărora Klaus Iohannis are mai multe șanse, comparativ cu Crin Antonescu, de a câștiga alegerile prezidențiale în turul II, în fața lui Victor Ponta. Și aceasta pentru că Iohannis are o cotă mai mare în rândurile electoratului PDL, partid cu care libe­ralii au anunțat că vor avea un candidat comun pentru Cotroceni. Trendul din sondaje nu este o noutate, însă, potrivit surselor citate, săptămâna trecută Iohannis a transmis, pentru prima dată, că este hotărât să candideze pentru Cotroceni în proporție de 100%. În plus, Ludovic Orban este popular printre cei 1.550 delegați care urmează să participe la congresul din 28-29 iunie și orice scenariu are nevoie de un acord Antonescu-Orban pentru a-și maximiza șansele de reușită.

Deocamdată, protagoniștii întâlnirii sunt rezervați în declarații. Ludovic Orban, însă, nu a infirmat existența întâlnirii. “Ceea ce discut eu, între pa­tru ochi, cu prietenii, nu este subiect de presă. Pot să spun doar atât: prin gestul retragerii din cursa prezidențială l-am recunoscut pe prietenul meu Crin Antonescu pe care credeam că îl pierdusem”, a declarat Orban pentru România liberă. Crin Antonescu nu a putut fi contactat pentru a comenta pe marginea întâlnirii.

Două zile decisive

Cert este că, a doua zi după întâlnire, Crin Antonescu și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială și din postura de președinte interimar al PNL. “Ştiu că sunt cel mai puternic candidat pe care îl poate avea dreapta. Cunosc foarte bine dreapta românească, presa, cum se produc şi se desfac pe piaţă opinii sau curente de opinii. Oamenii politici sunt cei care schimbă sondajele, şi nu invers. Am tot ce e necesar pentru această luptă. Nu am timp să demontez fixații, să vindec resentimente, să lărgesc orizontul unor mărginiri. E urgent ca eforturile de unificare a dreptei să facă pași. Anunț intenția de a nu candida la preşedinţia României”, a explicat Crin Antonescu.

El a arătat că nu va candida la alegerile prezidenţiale pentru a favoriza desemnarea urgentă a unui candidat care să fie mai uşor acceptat de forţele politice de dreapta sau chiar de presa de dreapta. Antonescu a fixat și un termen pentru acest proiect: cel târziu până la 15 iulie. „Azi nu mai există pericolul ca reziduurile clanului pesedist din interiorul PNL să poate deturna mersul PNL în direcţia corectă“, a subliniat Antonescu.

Mesajul a fost relativ surprinzător, pentru că, nu mai departe de joi, Crin Antonescu își afirmase, într-o emisiune televizată, intenția de a rămâne în cursa pentru Cotroceni. “Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu – candidat la preşedinţie; există chiar realitatea. V-am spus, în baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL”, a spus Antonescu la B1 TV.

“Pană” în relația cu Iohannis

Interesant este că, în cursul emisiunii, el a recunoscut pentru prima dată că au existat probleme în relația sa cu Klaus Iohannis. Crin Antonescu a declarat că demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL a lui ­Klaus Iohannis a fost „o pană”, fapt care l-a speriat la momentul respectiv, dar ­şi-a revenit repede, precizând că ideea sa este să asigure succesiunea în partid fără tranziţie. El a menţionat că prin demisia lui Iohannis a trebuit să repare această „pană” şi să găsească o soluţie – și anume rămânerea sa, ca interimar, în fruntea partidului. De asemenea, el a afirmat că, în ipoteza în care Klaus Iohannis ar deveni candidat la prezidenţiale, edilul Sibiului „ar verifica bine cauciucurile”.

După anunțul lui Antonescu, Klaus Iohannis a calificat retragerea acestuia drept un „gest unic”, „gestul unui mare om politic”. „Prin decizia luată, Crin Antonescu a dovedit că pune interesul partidului şi al României înaintea propriului interes şi a propriei cariere politice”, a comentat Iohannis. Alți lideri ai partidului, au părut luați prin surprindere. Vicepreşedintele PNL, Norica Nicolai, a declarat că decizia lui Crin Antonescu de a nu mai candida la prezidenţiale este „inexplicabilă” şi că nu ştie ce a determinat atitudinea acestuia. Grijuliu cu imaginea sa în rândurile electoratului de dreapta, premierul Victor Ponta, posibil candidat al PSD la prezidențiale, a preferat cartea compasiunii. El a scris pe Facebook că retragerea lui Crin Antonescu era singura variantă raţională, spunând că simte „o mare tristeţe şi dezamăgire” pentru „prieten”.

Iohannis devine prezidențiabil

Ce va întâmpla mai departe? Conducerea PNL va fi asigurată până la congresul de la sfârşitul lunii iunie de prim-vicepreşedintele interimar, Klaus Iohannis. Acesta urmează să candideze la șefia partidului și să fie desemnat candidatul PNL pentru Cotroceni, potrivit afirmațiilor mai multor lideri liberali. Ulterior, pe baza sondajelor de opinie, va fi stabilit candidatul ­PNL-PDL la prezidenţiale, din partea democrat-liberalilor urmând să fie ­evaluat Cătălin Predoiu. Sondajele de până acum arată că Iohannis îl depășește pe Predoiu și are cele mai mari șanse pentru a fi desemnat prezidențiabilul dreptei.

ETAPE

Evoluția lui Crin Antonescu

20 martie 2009 – Este ales președinte al PNL, câștigând la congres în fața lui Călin Popescu Tăriceanu. Va fi reconfirmat în 2010 (în dauna lui Ludovic Orban) și 2013.

22 noiembrie 2009 – Obține 20,02% la alegerile prezidențiale, clasându-se pe ­locul 3.

5 februarie 2011 – Semnează, alături de Victor Ponta, protocolul de formare a USL.

7 aprile 2012 – Este desemnat candidat USL la prezidențiale de către congresele PSD și PNL.

10 iulie 2012 – Devine președinte interimar al României, după suspendarea lui Traian Băsescu.

7 februarie 2014 – PNL îl desemnează pe Klaus Iohannis vicepremier și ministru de Interne, dar Ponta blochează numirea.

25 februarie 2014 – Delegația Permanentă a PNL votează propunerea sa de ieșire de la guvernare.

26 mai 2014 – Demisionează din fruntea PNL după ce partidul a obținut 15% la euroalegeri.

31 mai – Se retrage din cursa prezidențială.