15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăTechCum poate schimba scena politică înființarea mai simplă a partidelor

Cum poate schimba scena politică înființarea mai simplă a partidelor

Relaxarea condițiilor pentru apariția unei noi formațiuni politice ar putea fi una din temele de dezbatere în -contextul discuțiilor despre modificarea legislației electorale. „România liberă“ a analizat care ar fi consecințele unei schimbări de o asemenea magnitudine.

Modificarea legii partidelor a fost adusă în atenția opiniei publice de un grup de ONG-uri din Târgu Mureș. Propunerea a intrat pe agenda politicienilor de la București, după ce Monica Macovei a inclus-o printre condițiile de sprijinire a lui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidențialelor.

Inițiatorii proiectului propun ca pentru înființarea unui partid politic să fie suficiente semnăturile a trei membri, față de 25.000 câte sunt necesare în prezent. De asemenea, ei solicită eliminarea prevederii potrivit căreia o formațiune politică trebuie să aibă filiale în 18 județe.

Inițiatorul proiectului, Dan Mașca, susține că schimbarea legislației va oferi o mai bună reprezentativitate intereselor cetățeanului în structurile statului. El spune că s-ar ajunge la “diversificarea pieței politice într-o țară în care de peste 20 de ani avem aceiași trei mari jucători, personalizați de aceiași indivizi”. “Chiar dacă un grup de candidați provine dintr-un partid mic, poate să scoată pe piață diferite proiecte interesante, iar ceilalți vor fi obligați să își adapteze mesajul, să vină și ei cu candidați competitivi”, consideră inițiatorul. Fără o asemenea resetare a condițiilor, partidele “încetează a mai fi în reală concurenţă şi generează înţelegeri tacite”.

Studiu comparativ

Inițiatorii susțin că stabilirea unui prag ridicat pentru înființarea unor partide poate lipsi de conținut inițiative generoase. Un grup cu idei pozitive se poate trezi în situația că nu are cum să strângă 25.000 de semnături și va recurge la minciună. “Dacă începi cu o minciună ești la fel ca res-tul partidelor”, afirmă Dan Mașca.

Un alt argument se regăsește -într-un studiu comparativ întocmit de inițiatori, referitor la legislația din alte țări. Potrivit documentului, dintre statele europene, România impune condiţiile cele mai dificile pentru înfiinţarea unui partid politic. În Anglia, Italia, Belgia, Olanda sau Franţa, un grup de trei cetăţeni se pot asocia în scop politic, formând fie un partid politic, fie o asociaţie civică cu dreptul de a intra în competiţia electorală. Chiar și în state ca Polonia, Cehia, Lituania, unde numărul minim este de 1.000 de membri fondatori sau susţinători, este relativ uşor de înfiinţat un partid politic la nivel local. În contrast cu restul țărilor UE, în România, în ultimii 25 de ani, condițiile pentru înființarea unui partid politic au devenit din ce în ce mai restrictive de la un scrutin la altul. În 1990, erau necesari 251 de membri pentru înființarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 în 2003.

În Rusia, sunt necesari 500 de membri, iar în Ucraiana 10.000 de susţinători. Doar în Kazakhstan se impun condiţii mai aspre decât în România, fiind necesare 50.000 de semnături pentru înfiinţarea unui partid -politic.

Reprezentarea locală

Autorul proiectului explică și de ce nu este de acord cu condiția referitoare la existența unor filiale în 18 județe. “Să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă ar exista astfel de condiții la înființarea unor magazine sau ziare. Dacă eu vreau să înființez un partid și primul obiectiv este să rezolv problemele comunității din Târgu Mureș nu văd de ce trebuie să am membri de partid la București”, a explicat Mașca. Interesele unui judeţ din România pot fi, în mod fundamental, diferite de cele din alte judeţe. Or, legea actuală se află în contradicţie cu procesele de descentralizare şi regionalizare, consideră inițiatorii. Astfel, partidelor politice româneşti li se solicită să fie reprezentative pentru toţi cetăţenii români chiar înainte de a participa la alegeri. Un exemplu în sens contrar ar fi cazul unui partid din Olanda care are doar doi aleși într-o singură localitate. “România este săracă deoarece nu are democrație, deoarece este singura țară din UE care nu are partide în comunități, deoarece nici o țară nu are condiția de a strânge aiurea semnături din x zone ale unei țări, fie ele landuri, regiuni sau județe”, mai spune Mașca.

Semne de întrebare

Pe de altă parte, însă, sunt și sisteme democratice în care există doar două partide principale, cum este cazul în Statele Unite. În România, mai mulți lideri de opinie pledează pentru limpezirea apelor și existența a două-trei partide mari, în funcție de ideologiile principale. Susținătorii proiectului susțin că un asemenea proces nu este împiedicat de liberalizarea legislației. “Se face o confuzie între înființarea unui partid și succesul partidului respectiv. În Statele Unite există mai multe partide politice, însă, doar două dintre acestea au succes electoral. Eu sunt de părere că trebuie să ne inspirăm din modelele din Uniunea Europeană, din care facem parte”, afirmă cel care a lansat proiectul.

Un alt semn de întrebare care a apărut în dezbaterea publică este legat de creșterea numărului de partide și, implicit, de riscul unor cheltuieli bugetare suplimentare. Inițiatorul precizează, însă, că potrivit legii finanțării partidelor politice suma alocată anual finanțării acestora nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. “Noi nu cerem modificarea acestei legi. Asta înseamnă că indiferent câte partide am avea, statul va finanța partidele cu aceeași sumă, împărțită la numărul de formațiuni care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a primi subvenția de la buget”, afirmă Mașca.

Susținere reală sau formală?

Cum poate deveni această inițiativă lege, în condițiile în care legislația electorală este discutată, în Parlament, de către partide mari, care nu au interesul să simplifice condițiile de înscriere? Lucrurile s-ar putea debloca prin sprijinul promis de liderii formațiunilor puternice, obținut în momente în care aceștia aveau nevoie de suținere. “În 2012, Victor Ponta, în calitate de lider PSD, a semnat un protocol în acest sens cu romaniacurata.ro. E drept că nu a făcut nimic pentru schimbarea legislației”, susține Mașca. Între timp, inițiatorii și-au continuat acțiunile și în alte direcții politice. În 2014, proiectul a primit susținerea europarlamentarului Monica Macovei. Aceasta nu a primit sprijinul PDL, dar, după ce a devenit independentă și-a asumat proiectul. Ulterior, ea a inclus simplificarea legii partidelor printre cele zece condiții pentru susținerea lui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidențialelor. “I-am explicat Monicăi Macovei că nu este suficient să ceară vot electronic și prin corespondență. Prin acceptarea condițiilor puse de Monica Macovei, Iohannis și-a asumat și, acest obiectiv și ne bazăm că în acest fel va avea sprijin politic”, afirmă inițiatorul.

Respectarea angajamentului ar însemna ca PNL să încerce să pună subiectul pe agenda comisiei electorale, care ar putea să analizeze legislația în domeniu, în perioada următoare. Deocamdată, comisia are, oficial, în discuție doar introducerea votului prin corespondență.

Rămâne, însă, de văzut dacă angajamentul lui Klaus Iohannis va fi suficient. Recent, parlamentarii au respins o inițiativă a deputatului Remus Cernea, potrivit căreia pentru înființarea unui partid politic sr fi necesare doar 1.000 de semnături. La alegerile din 2016, este de așteptat să se confrunte PSD și PNL și parlamentarii acestor partide au tendința de a modela legislația după propriile interese, care sunt contrare liberalizării înscrierilor de noi partide.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Românii din Spania se încred în România: trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă

Repatriot, platforma care conectează românii din afara granițelor cu țara, a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic, analiză

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe deplin scăderile din timpul  pandemiei, estimările inițiale indicând chiar o creștere de 2% peste nivelurile...

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...
Ultima oră
Pe aceeași temă