Liberalii și democrat-liberalii vor intra în alegeri cel mai probabil într-o alianță, fuziunea fiind împiedicată de o serie de probleme de natură politică și juridică. Inițial, PNL și PDL anunțaseră că vor fuziona până la 1 august.
La o lună de zile după ce au demarat negocierile, PNL și PDL nu au tranșat niciunul dintre subiectele care trebuiau lămurite. Nu este 100% clar dacă se va realiza o alianță sau fuziune, nu s-a stabilit oficial denumirea noului partid și nici prezidențiabilul, iar discuțiile privind structura formațiunii par să bată pasul pe loc.
În aceste condiții, președintele de onoare al liberalilor, Mircea Ionescu Quintus, a anunțat, ieri, că PNL și PDL nu vor mai fuziona, ci vor face o alianță. “După ce am trecut în Statutul nostru că nu renunțăm la nimic din trecutul partidului, inclusiv la denumire, nu o să putem face decât o alianță. Nu se mai face nici o fuziune. Dar ce, acceptă PDL-ul să dispară el? Cum puteți să vă închipuiți? Cine poate să își închipuie o asemenea enormitate?!”, a fost argumentația lui Quintus. Purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, a caracterizat declarația lui Quintus drept un punct de vedere personal, afirmând că partidele de dreapta vor continua negocierile pentru fuziune.
Motivele amânării
La rândul său, liderul PNL, Klaus Iohannis, a reamintit că liberalii au votat la congres o rezoluție privind fuziunea, dar a evitat să ofere un termen concret. Însă și alți lideri ai PNL recunosc că fuziunea este un proiect îndepărtat, chiar dacă susțin că nu se pune problema abandonării acestui plan. “Nu este timp să realizăm fuziunea înainte de alegerile prezidențiale, însă acest calendar nu afectează procesul de fuziune. Este vorba de termene. Noi vom avea o Delegație Permanentă pentru desemnarea prezidențiabilului probabil peste două săptămâni, iar Congresul nu poate fi convocat mai devreme de 30 de zile de la Delegația Permanentă. După ce ne vom duce cu actele la tribunal, mai există o serie de termene, pot să fie contestații”, a declarat pentru România liberă vicepreședintele PNL, Ludovic Orban. “Trebuie făcute toate eforturile rezonabile pentru fuziune”, a comentat fostul președinte liberal Crin Antonescu.
În aceste condiții, în rândurile celor două partide se vehiculează varianta participării într-o alianță la alegerile prezidențiale, cu un candidat comun. Numele acestuia ar urma să apară pe buletinul de vot alături de siglele PNL și PDL. Fuziunea ar urma să fie decisă după scrutinul pentru Cotroceni.
Neoficial, mai mulți lideri liberali au recunoscut, ieri, că pe lângă problemele tehnice procesul de fuziune se confruntă și cu probleme politice. Mai concret, liberalii vor să își lămurească problemele interne, înainte de a fuziona cu PDL. Cea mai delicată dintre aceste probleme este cea a stabilirii candidatului PNL pentru alegerile prezidențiale, poziție pentru care candidează Klaus Iohannis și Crin Antonescu. Biroul Politic al PNL s-a reunit, ieri, pentru a discuta despre institutele de sondare care ar urma să îi măsoare pe cei doi candidați. Un semn că procesul va fi de durată este că liberalii au format o comisie care să identifice casele de sondare cu care se va lucra.
Taberele din PNL
Deja în partid s-au conturat și taberele pro-Iohannis și pro-Antonescu, în vederea competiției pentru Cotroceni, care va fi tranșată în cadrul Delegației Permanente. Printre susținătorii lui Iohannis se numără Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Marian Petrache sau Dan Motreanu. Este vorba de lideri care joacă un rol din ce în ce mai important în partid. Orban se bucură de popularitate printre membrii PNL, iar Atanasiu are influență în filialele partidului din Transilvania. Petrache a fost desemnat, ieri, secretar general al PNL, de către Biroul Politic, la propunerea lui Iohannis. Poziția lui Petrache este una cheie. Potrivit Statutului PNL, secretarul general îl înlocuiește pe președinte când acesta nu își poate exercita atribuțiunile sau când îi sunt delegate. Iohannis este favorit să câștige în cadrul Delegației Permanente, având sprijinul majorității liderilor de organizații. Pe de altă parte, Antonescu se bucură, în continuare, de popularitate în rândurile parlamentarilor PNL, care fac parte și ei din Delegația Permanentă.
Sprijinul pentru Crin Antonescu a scăzut, dar acesta se poate baza în continuare pe lideri precum Nini Săpunaru sau Rareș Mănescu.
Antonescu a comentat şi revenirea asupra deciziei privind intrarea în cursa pentru prezidenţiale, după ce iniţial se retrăsese. El a afirmat că a fost deranjat de acuzațiile că s-ar fi retras după negocieri cu Traian Băsescu, sau după un șantaj, variante neadevărate. Antonescu a menţionat că a avut speranţa că se va constitui repede în PNL, şi nu numai, un consens în jurul unei formule de candidatură, iar acest lucru nu s-a realizat.
În plus, el a afirmat că “un segment important din partid şi din afara partidului” susţine în continuare că ar trebui verificate “toate ipotezele” înainte de a lua o decizie.
Alte probleme de rezolvat
Un alt punct care trebuie rezolvat este legat de conducerea noului partid. Noua formațiune ar urma să aibă peste 60 de vicepreședinți, proveniți din PNL şi PDL. În aceste condiții, Iohannis și Blaga ar vrea să formeze o structură executivă mai redusă, dar trebuie să fie atenți la sensibilitățile celor care ar fi îndepărtați. Cât despre nume, surse parlamentare afirmă că democrat-liberalii nu ar fi respins denumirea de PNL, dar anunțul intempestiv al lui Iohannis a tulburat apele în PDL, ai cărui lideri ar fi vrut să fie ei cei care transmit mesajul în teritoriu. În paralel, PNL s-a confruntat, după Congres, cu demisia mai multor parlamentari care s-au îndreptat către grupul Tăriceanu. Ieri, și-a dat demisia din PNL și Mihai Stănișoară, fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu.
