23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăTechDe ce se ceartă partidele pe data alegerilor

De ce se ceartă partidele pe data alegerilor

Guvernul intenționează să organizeze alegeri parlamentare pe 4 sau pe 11 decembrie, însă nu toate formațiunile politice sunt de acord. Cu toate pare un detaliu tehnic, fiecare partid caută o dată care să îi maximizeze șansele.

 

Copreşedintele ALDE Daniel Constantin a propus ca toţi parlamentarii, de la toate partidele politice, să demisioneze pentru a se putea organiza alegeri anticipate mai devreme de luna decembrie pentru a avea o prezenţă mai ridicată. „Este singura soluţie ca toţi membrii parlamentului să-şi dea demisia şi să avem alegeri în luna octombrie sau noiembrie”, a declarat Daniel Constantin.
El a precizat că Guvernul a trimis către ALDE „un material” prin care propune datele de 4 sau 11 decembrie pentru alegerile parlamentare. „Ambele variante sunt proaste. Pe 4 există riscul, având în vedere că pe 1 decembrie avem Ziua Naţională, pe 6 decembrie o sărbătoare mare a creştinilor ortodocşi, există riscul să avem o participare redusă la vot. Pe 11 decembrie există riscul să avem, nu ştiu, o vreme dificilă şi atunci să avem zăpezi şi atunci să nu avem o participare de asemenea masivă la vot”, a argumentat Daniel Constantin. Potrivit unor surse parlamentare, ALDE este în scădere în sondajele de opinie, și de aceea ar prefera organizarea de alegeri în octombrie sau noiembrie. În plus, prezența mică la vot, invocată de liderul ALDE reprezintă un avantaj pentru partidele mari, care au structuri în teritoriu și clientelă numeroasă și un dezavantaj pentru partidele mici. Sigur, scenariul propus de ALDE este oricum nerealist, fiind greu de crezut că toți parlamentarii și-ar da demisia. 

Calculele PSD și PNL
Un calcul similar, în sens invers par să își fi făcut social-democrații, avantajați, tradițional, de prezența mică la vot. Din acest motiv, ei au respins propunerea aliaților de la ALDE. „Având în vedere că mai avem trei luni până la alegeri, nu cred că este neapărat utilă o asemenea mişcare. Am serioase rezerve pentru că nici partidele nu sunt pregătite şi n-o să convingem parlamentarii aflaţi la trei-patru luni la sfârşit de mandat că vrea un partid”, a declarat vicepreședintele PSD Ioan Chelaru.
Referitor la datele avansate de guvernanţi pentru alegeri generale – 4 şi 11 decembrie, Ioan Chelaru a spus că nu vede nicio problemă cât timp se încadrează în termenul prevăzut de Constituţie.
Propunerea ALDE a fost respinsă și de PNL. „Noi am cerut alegeri anticipate atunci când se impuneau, când după alegerile prezidenţiale era clar că Victor Ponta nu are mai avea niciun suport. ALDE cere alegeri anticipate într-un scop politicianist. Ştie că nu va intra în Parlament şi încearcă orice artificiu pentru a rămâne în joc”, a declarat copreşedintele PNL Vasile Blaga. 

Scenariul PMP
Pe de altă parte, propunerile Guvernului sunt respinse și de PMP care, însă, a avansat o altă variantă 
față de ALDE: organizarea în premieră a alegerilor în timpul săptămânii, pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei. „30 noiembrie este o zi, probabil, liberă, ziua de Sf. Andrei, şi putem face alegeri pentru că din 30 de noiembrie se pot face alegeri, conform Constituţiei. Variantele propuse, 4 sau 11, nu sunt variante fezabile,” a comentat Valeru Steriu, preşedintele executiv al PMP.  O asemenea variantă ar necesita modificarea legii electorale, potrivit căreia alegerile pot avea loc doar duminca. Și această propunere este, însă, respinsă de marile partide. „Data e deja fixată de toate partidele, inclusiv de prim-ministru, 11 decembrie. Nu are cum să fie altfel. Pe 30 nu se poate, România nu are tradiţie cu votul în timpul săptămânii, duminica din 4 decembrie este ultima zi dintr-o vacanţă a românilor, cu Ziua Naţională, care înseamnă că prezenţa la vot a românilor ar fi incredibil de mică“, a spus deputatul PNL Cezar Preda. 

De ce se schimbă data alegerilor 
Liderul UDMR, Kelemen Hunor,  estimează că alegerile parlamentare vor fi totuşi pe 11 decembrie.„Noi nu am reuşit în ultimii 27 de ani să stabilim date exacte pentru alegerile parlamentare, aşa cum se întâmplă în foarte multe state. Dacă, acum 20 de ani, alegerile erau în septembrie-octombrie, acum, înainte de 4 decembrie nu se pot organiza alegeri şi ultima posibilitate ar fi pe 18 decembrie, ca să respectăm şi mandatul de 4 ani”, a comentat Hunor.
După negocieri cu partidele, Guvernul va stabili data alegerilor printr-o hotărâre de Guvern. Decizia trebuie publicată în Monitorul Oficial cu cel puţin 90 de zile înaintea scrutinului. Potrivit Constituției, mandatul Parlamentului este de patru ani de zile. Pe de altă parte,  Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Această prevedere este cea care a produs schimbarea dateie alegerilor parlamentare de la un scrutin la altul. Astfel, în 2012 alegerile parlamentare au avut loc pe 9 decembrie iar Parlamentul s-a întrunit pe 19 decembrie. Noul Parlament nu se poate întruni mai devreme de această dată (pentru că nu a expirat mandatul vechiului Legislativ), dar cu condiția respectării termenului de 20 de zile de la alegeri. De aceea alegerile pot fi organizate între 30 noiembrie și 18 decembrie. Pe de altă parte, legea electorală prevede că alegerile pot fi organizate doar duminica – opțiunile valide legal fiind 4, 11 și 18 decembrie. 

Propuneri pentru data alegerilor
Guvern – 4 sau 11 decembrie
PSD – 4 sau 11 decembrie
PNL – 11 decembrie
PMP – 30 noiembrie
ALDE – octombrie sau noiembrie

 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Declarațiile lui Cristiano Bergodi, înainte de Universitatea Craiova – Rapid

Cristiano Bergodi, antrenorul Rapidului, spune că formaţia sa trebuie să joace cu încredere şi curaj pentru a câştiga toate cele trei puncte în meciul...

1 din 2 elevi, victimă a bullyingului

Un procent covârșitor de elevi - 81% - afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în vreme ce...

Peste 6000 de elevi s-au înscris la finala națională a concursului european de educație financiară European Money Quiz

Peste 6.260 de elevi, cu vârsta între 13-15 ani, din 390 de școli, licee și colegii de la nivel național s-au înscris la ediția...
Ultima oră
Pe aceeași temă