Parlamentarii liberali intră luni în grevă japoneză din cauza tergiversării discutării și adoptării noi legi a votului prin corespondență care să faciliteze votul românilor din afara ţării. Conducerea PNL este puterea blochează adoptarea unui astfel de proiect, în timp ce PSD susține că liberalii nu fac decât un joc de imagine și spun că parlamentarii Opoziției sunt vinovați de neadoptarea legii.
Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedintele PNL, spunea săptămâna trecută că aleșii PNL care vor intra în grevă japoneză vor purta un semn distinctiv, o banderolă, pentru a marca acest lucru, însă vor fi prezenţi la muncă, atât în Camera Deputaţilor cât şi la Senat. Alina Gorghiu, co-președintele PNL, a cerut o ultima rundă de negocieri pe tema votului prin corespondenţă la întoarcerea preşedintelui Klaus Iohannis din deplasarea sa în SUA. În schimb, Liviu Dragnea a declarat că liberalii sunt cei vinovaţi de întârzierea dezbaterilor pe legea pentru Diaspora deoarece președintele din partea PNL al comisiei care analiza această lege “a fugit”.
CITEȘTE ȘI Cum vor ieși în evidență liberalii care fac grevă japoneză
“Victor Ponta şi compania sunt reprezenanţi ai clasei politice, foarte mulţi parlamentari ai PNL nu se simt reprezentaţi de aceste personaje în politică pentru că nu au onoare, nu au responsabilitate şi nici calităţi manageriale pentru a guverna România. Dacă putem atrage atenţiei opiniei publice că aceşti oameni nu ne reprezintă şi că Victor Ponta face de ruşine şi clasa politică şi cetăţenii şi România, vom recurge la toate gesturile posibile“, a adăugat Raluca Turcan, vicepreşedintele PNL. Întrebată dacă acest demers înseamnă ca parlamentarii să nu fie prezenţi la şedinţă, Turcan a spus că prezenţa nu are nicio legătură cu greva japoneză. “Greva este demersul parlamentarilor în care să-l sancţionăm pe Victor Ponta care face de râs România, în privinţa paramentarilor sunt convinsă că vom găsi toate căile pentru a-i determina să vină la şedinţele Parlamentului“, a spus Turcan.
Legea votului prin corespondenţă ar trebui să fie gata până în noiembrie, pentru a putea fi aplicată la alegerile legislative din 2016, în condiţiile în care CC şi Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea scrutinului. Proiectul votului prin corespondenţă a fost considerat o prioritate a sesiunii parlamentare trecute, după alegerile prezidenţiale existând consultări la Palatul Cotroceni şi un acord de principiu.
