12.9 C
București
sâmbătă, 27 aprilie 2024
AcasăTechLumea politică, zguduită de moartea lui Radu Câmpeanu. Emil Costantinescu: A jucat...

Lumea politică, zguduită de moartea lui Radu Câmpeanu. Emil Costantinescu: A jucat un rol major în construirea unei opoziții democratice reale

Numeroși lideri politici, printre care președintele Klaus Iohannis, șeful Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, dar și foști politici, precum Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Mircea Ionescu Quintus, și-au exprimat regretul privind moartea președintelui fondator al Partidului Național Liberal, Radu Câmpeanu. Liderul politic a murit, miercuri, 19 octombrie 2016, la vârsta de 94 de ani. 

Anunțul privind decesul lui Radu Câmpeanu a fost făcut de PNL, pe pagina de Facebook. „Anunțăm cu mâhnire în suflet că seniorul liberal Radu Câmpeanu a încetat astăzi din viață. Rămâne în inimile noastre ca primul președinte al partidului după 1989, cel care a reînființat PNL după cumplita perioadă comunistă și anii petrecuți în închisoare ca deținut politic. Suntem cu toții alături de familia îndoliată”.

Vestea morții primului președinte al PNL a fost primită cu regret de actualii și foștii lideri politici ai României.

De exemplu, fostul preşedinte al PNL Valeriu Stoica a declarat că Radu Câmpeanu a reluat tradiţia liberală după 1989, deschizând în calitate de preşedinte al PNL un drum al unei istorii politice noi.

„Radu Campeanu a fost primul preşedinte post-decembrist al PNL. A jucat în această calitate un rol important în reluarea activităţii partidului după 1989, deschizând în felul acesta un drum al unei istorii politice noi, plină de evenimente, suişuri şi coborâşuri. Până la urmă, important este că el a reluat acest şir al tradiţiei liberale în România, fiind primul preşedinte post-decembrist al PNL. Dumnezeu să-l odihnească!", a declarat Valeriu Stoica, pentru Mediafax.

Totodată, preşedintele de onoare al Partidului Naţional Liberal, Mircea Ionescu Quintus, consideră că formaţiunea politică va trebui „să-l aşeze" pe acesta „la locul lui binemeritat, de conducător destoinic". „Ne-am cunoscut de tineri, de atunci am devenit liberali. Fiecare am pătimit. Când s-a întors în ţară, am profitat de cunoştinţele lui, chiar dacă în 1993 am preluat conducerea partidului, am rămas egali, conducători ai partidului”, a spus Quintus, pentru Mediafax.

Șeful statului, Klaus Iohannis, a precizat, pe Facebok, că reconstrucţia PNL şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. „Reconstrucţia Partidului Naţional Liberal şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă şi despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în ţară. Odată cu dispariţia sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris președintele.

Premierul Dacian Cioloș l-a descris pe Radu Câmpeanu drept o „personalitate publică puternică”, un lider „care a militat neobosit pentru libertate și democrație”

„A rămas consecvent convingerilor sale politice și democratice, pe care le-a promovat și le-a apărat cu demnitate și curaj, în pofida anilor petrecuți în temnițele comuniste și în exil. Radu Câmpeanu a fost una dintre personalitățile politice care a contribuit în mod definitoriu la evoluția societății românești după 1990, atât prin reclădirea Partidului Național Liberal, cât și prin susținerea libertăților și valorilor democratice, ca fundamente ale drumului pe care România îl reconstruia. A fost printre primii lideri politici din România anilor '90 care a văzut drumul țării noastre alături de națiunile europene, ceea ce doar oameni cu viziune, dedicați valorilor și principiilor democratice, au capacitatea și forța să facă. Venerabilul lider liberal s-a remarcat prin noblețea, eleganța și forța discursului, ceea ce a făcut să fie respectat, deopotrivă, de partenerii și de adversarii politici.Transmit gândurile mele de compasiune și condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care i-au fost aproape! Dumnezeu să-l odihnească!”

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat pentru News.ro, că Radu Câmpeanu a fost un om care a marcat profund istoria nouă a PNL după renaşterea formaţiunii după 1990.

„În primul rând este de subliniat curajul pe care l-a avut în calitate de membru al conducerii tineretului liberal să înfrunte opresiunea regimului comunist şi a instrumentelor Regimului, adică Securitatea de la acea vreme, pentru că nu a vrut să renunţe la convingerile sale politice de tânăr fiind. Drept urmare a fost închis pentru o lungă perioadă de vreme. După perioada de închisoare a urmat o perioadă de domiciliu forţat pentru ca apoi să ia calea exilului. S-a reîntors în ţară la începutul lunii ianuarie 1990 pentru a contribui la reclădirea Partidului Naţional Liberal şi a mişcării liberale din România. A devenit primul preşedinte al Partidului Naţional Liberal reînnăscut, a condus acest partid în alegerile din mai 1990, partidul a intrat în Parlament, era principalul partid de opoziţie la acea vreme, a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Senatului pentru că a fost ales senator din partea PNL şi apoi a urmat o perioadă aş spune mai tumultoasă pentru evoluţia PNL, la care a participat până la finele anilor 90 când s-a retras din viaţa politică activă fără ca asta să însemne că şi-a pierdut interesul pentru ceea ce se petrecea în România. A fost primul care a vorbit despre necesitatea ca România să adere la NATO şi la UE, lucruri care la vremea respectivă erau contra curentului majoritar, dar Radu Câmpeanu era un om de curaj, un om foarte determinat, un adevărat patriot care a înţeles care este rolul lui ca om politic şi al partidului pe care îl conducea în reclădirea României şi în realipirea României la valorile de democraţie şi libertate caracteristice pentru lumea occidentală”, a spus Tăriceanu.

Europarlamentarul Cristian Preda a precizat că Radu Câmpeanu, alături de liderul ţărănist Ion Raţiu, a avut curaj să intre în bătălie cu partidul-stat, cei doi fiind primele voci non-comuniste care s-au auzit în România. „Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu au fost în 1990 primele voci non-comuniste care s-au auzit în România. Cei doi se întorseseră acasă şi candidau la prezidenţiale pentru PNŢCD şi PNL. Au avut curaj să intre într-o bătălie cu partidul-stat. Distincţia vocilor politice ale celor doi candidaţi din mai 1990 este o parte a memoriei noastre democratice. Raţiu s-a stins în 2000, Câmpeanu – azi. Să nu-i uităm!", potrivit unul mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

Consilierul prezidențial Andrei Muraru consideră că Radu Câmpeanu a contribuit la impunerea discursului autentic liberal. „A fost o personalitate autentică, pentru că a prins atât perioada de dinainte de 1947, când era șef al Tineretului Liberal, cât și cea de după 1990, fiind primul președinte al PNL. (…) Radu Câmpeanu a fost o adevărată personalitate, care a marcat istoria postbelică a PNL și care și-a adus o contribuție foarte importantă la impunerea unui stil democratic, un discurs liberal autentic.România pierde acea legătură cu politica interbelică, care înseamnă nu doar prestație deosebită, înseamnă un stil foarte democratic de a face politică, fără atacuri la persoană, cu multă substanță", a afirmat Andrei Muraru, pentru Agerpres.

Copreședintele ALDE Daniel Constantin a precizat, pentru Agerpres, că Radu Câmpeanu a fost un liberal adevărat, care a influențat generații întregi de lideri politici. „Cu mâhnire în suflet am aflat de încetarea din viață a celui care a fost primul președinte al PNL după reînființarea acestuia în 1990 — Radu Câmpeanu. Un liberal adevărat, care a marcat istoria postdecembristă a liberalismului din România și care, prin exemplul său personal și prin puterea sa de muncă, a influențat generații întregi de lideri politici. Dumnezeu să îl odihnească în pace și sincere condoleanțe familiei îndurerate", a afirmat Daniel Constantin.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a scris, într-un mesaj pe Facebook, că liberalul a fost unul dintre liderii politici cu o contribuție majoră în tranziția României la democrație. „Am aflat cu tristețe despre decesul lui Radu Câmpeanu. A fost unul dintre liderii politici care au avut o contribuție majoră în tranziția României la democrație. Doresc să transmit sincere condoleanțe familiei! Dumnezeu să îl odihnească!".

 

Și istoricul Ioan Scurtu a reacționat la anunțul morții lui Radu Câmpeanu, În opinia sa, primul președinte al PNL s-a impus ca un lider politic de marcă și rămâne un personaj important al vieții politice din România de după 1989.

„Câmpeanu a făcut parte din generația tinerilor liberali care au activat efectiv în acest partid (PNL) înainte de 1947, când s-a trecut la dizolvarea partidelor istorice, iar după '90, venind în țară, s-a impus ca un lider politic de marcă, prin capacitatea dânsului de a dialoga, de a putea să discute cu adversari politici, cum erau cei din Frontul Salvării Naționale la vremea respectivă și de asemenea a fost, după părerea mea, un foarte bun orator. Adică avea o forță de convingere, avea un timbru, avea un talent. Sub conducerea lui, Partidul Național Liberal a cunoscut o evoluție pozitivă", a declarat el, pentru Agerpres.

În opinia istoricului, Câmpeanu rămâne un personaj important al vieții politice din România de după 1989, care lasă, prin dispariția lui, un sentiment de tristețe. „Sigur, el rămâne un personaj important al vieții politice din România de după 1989 și un om care a știut să creeze o linie politică de colaborare, de înțelegere cu toți oamenii politici ai vremii sale, inclusiv să accepte colaborarea în cadrul unor guverne de coaliție, așa încât dispariția lui, chiar dacă nu mai activa din punct de vedere politic și avea și o anumită vârstă, este un fapt care ne creează un sentiment de tristețe", a mai spus istoricul.

Fostul preşedinte Ion Iliescu l-a descris pe Radu Câmpeanu drept „un om politic care a marcat anii revenirii la democraţie”.  „Am aflat cu profundă tristeţe vestea morţii lui Radu Câmpeanu fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, om politic ce a marcat anii de început ai revenirii României la democraţie. A fost un om dedicat ideii de servire a interesului public, un continuator al valorilor şi proiectelor liberalismului românesc interbelic. Am găsit în Radu Câmpeanu un partener pentru reconstrucţia instituţională a României, pentru construirea unui climat politic normal, pentru revenirea României în concertul european, unde ne este locul. I-am respectat punctele de vedere şi am colaborat atât în CPUN, cât şi ulterior, în Parlament. Dezbaterea noastră, a celor trei candidaţi la Preşedinţia României, în mai 1990, a fost un model de demers public, în care fiecare şi-a susţinut cu decenţă şi tărie proiectele şi viziunile despre viitorul ţării.Sunt alături de familie şi de cei apropiaţi în această încercare şi le transmit sincerele mele condoleanţe.Dumnezeu să-l odihnească!", a scris Ion Iliescu.

Fostul președinte Emil Constantinescu consideră că  locul lui Radu Câmpeanu este lângă liderii care au schimbat istoria Europei. „Păstrez în amintire imaginea lui Radu Câmpeanu din sala Senatului Parlamentului României, în decembrie 2009, când la București s-au aniversat douăzeci de ani de la prăbușirea comunismului în Europa de Est. Erau prezenți, personal sau prin mesaje filmate, toți liderii care schimbaseră istoria Europei — Havel, Walesa, Goncz, Jelev și ceilalți primii președinți democrați. Locul lui Radu Câmpeanu era acolo și așa va rămâne pe drept în istorie, chiar dacă el nu a avut șansa să câștige alegerile prezidențiale din 1990, precum ceilalți. Curajul său de a veni din liniștea Parisului în România mineriadelor, înțelepciunea politică de a reînființa un mare partid istoric și prestația plină de eleganță din campania electorală prezidențială nu pot fi uitate. Chiar dacă ulterior a luat și decizii politice discutabile, acestea nu pot umbri rolul major pe care Radu Câmpeanu l-a jucat în construirea unei opoziții democratice reale. Și nici comportarea sa demnă și curajoasă din timpul detenției în temnițele comuniste, unde nu și-a trădat idealurile liberale pe care le-a aparat apoi cu consecvență și în cadrul exilului românesc anticomunist. Dumnezeu să îl odihnească în pace!", a declarat Emil Constantinescu, pentru Agerpres.

Fostul premier Adrian Năstase, care l-a cunoscut pe Câmpeanu atât ca adversar politic cât și ca partener, l-a descris pe liderul PBL drept „un adevărat cavaler politic”.

„Regret moartea domnului Radu Câmpeanu, pe care l-am cunoscut bine într-o perioadă destul de tensionată a vieții politice românești după 1990, dar perioadă în care existau încă adevărați cavaleri ai politicii. Am urmărit și am participat la bătăliile electorale și bătăliile politice din anii '90, l-am cunoscut pe Radu Câmpeanu ca adversar, dar și ca partener. Evident, am fost interesat de alegerile prezidențiale din acei ani, dar am avut privilegiul de face parte dintr-un guvern format de FSN-ul de atunci cu PNL-ul într-o formulă condusă de Theodor Stolojan. În acel guvern la Justiție ministru era domnul Ionescu Quintus, iar alături de mine, la Externe, ca ministru secretar de stat, a fost desemnat domnul Săndulescu pe care de asemenea l-am respectat în mod deosebit. Ei reprezentau în acel guvern PNL-ul, dar contactele mele erau cu dânșii într-un fel mai vechi, nu mă refer la domnul Câmpeanu, cât la domnul Săndulescu care era bun prieten cu tatăl meu. Îmi aduc aminte de ținuta domnului Câmpeanu, de eleganța mesajelor și, chiar dacă adeseori nu am fost de acord cu aceste mesaje, trebuie să recunosc că am nostalgia acelor vremuri în momentul în care urmăresc felul în care a coborât discursul politic în zilele noastre. Sigur că drumul nostru, al tuturor, este spre același sfârșit sau spre un sfârșit inevitabil, dar orice destin încheiat creează și regrete, dar și într-un fel speranța că o viață de acest gen nu se va fi risipit pentru nimic și că măcar o parte din contribuția unor oameni precum Radu Câmpeanu, Corneliu Coposu, Ioan Rațiu, au putut să marcheze un drum spre o societate democratică și poate, în timp, mai rațională", a spus Adrian Năstase, potrivit Agerpres.

Fostul ministru al Justiției și președinte al PNL, Valeriu Stoica, a declarat că Radu Câmpeanu a avut o importantă contribuție la reluarea tradiției liberale în România. „Radu Câmpeanu a fost primul președinte al Partidului Național Liberal în perioada postdecembristă. A avut o perioadă de mare importanță pentru renașterea liberalismului în România. S-a impus în primăvara anului 1990 în primul rând pentru faptul că vorbea o cu totul altă limbă decât se vorbea atunci în România. Vorbea o limbă curată, românească. Discursul lui era un discurs limpede, coerent. A reușit să câștige simpatiile liberalilor și a devenit în felul acesta primul președinte al PNL cu consens general. Contribuția lui la reluarea tradiției liberale în România a fost foarte importantă", a declarat Valeriu Stoica, pentru Agerpres.

Cine a fost Radu Câmpeanu

 

Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947 – 1956 a fost deținut politic.

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții. A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană" — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: „Buletinul Internațional pentru Românii din Exil" — BIRE. A fost fondator și animator al „Clubului de gândire liberală" — Paris (1986-1990).

A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio „Europa Liberă" și „BBC".

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice. În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).  Ședința de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) din 9 februarie 1990; ședințele CPUN s-au desfășurat în fostul sediu al Marii Adunări Naționale (MAN), care din anul 1997 a devenit Palatul Patriarhal.

A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului.  În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu. La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologistă (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate. În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice.

A fost senator de București, din partea Alianței PNL-PD, ales la 28 noiembrie 2004, până la 12 decembrie 2008.  Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Național „Serviciu Credincios", în grad de Cavaler, conferit de Președinția României (5 decembrie 2002).

În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile. În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii „apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice", adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media.

Cele mai citite

Conducerile școlilor, umplute de activiști de partid, din timp pentru alegeri

Cred că în acest moment a devenit clar pentru toată lumea că Ligia Deca nu este un ministru al Educației, deși ocupă această funcție,...

Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete și a eliberat din funcție doi procurori

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 26 aprilie 2024, mai multe decrete. Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2023 pentru modificarea...

O rețea vietnameză de trafic de migranți, care cerea între 15.000 și 18.000 euro de migrant, a fost destructurată

O operațiune comună la care au participat autoritățile de aplicare a legii din Franța și Regatul Unit, cu sprijinul Europol, a dus la dezmembrarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă