Judeţe importante, cu electorat tradiţional al PSD, cum este Constanţa, Argeş, Iaşi, Brăila, au rămas fără lideri în urma anchetelor DNA, 14 şefi de CJ şi 14 primari de municipii având probleme în justiţie, însă PSD permite unora noi candidaturi, deşi sunt în vizorul procurorilor. În multe zone din ţară, social-democraţii au pierdut atât şefia consiliilor judeţene, cât şi a primăriilor, din cauza problemelor penale.
Deşi, din 2016, şefii de CJ vor fi aleşi indirect, potrivit noii legislaţii electorale, lipsa influenţei unor baroni cu două sau chiar trei mandate în fruntea judeţelor se va simţi, după cum recunosc chiar liderii PSD. Aceştia mizează însă pe electoratul stabil al PSD, care ar vota orice candidat pe care social-democraţii îl vor arunca în luptă, aşa cum a declarat, pentru Mediafax, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu. Acesta a precizat că aleşii cu probleme în justiţie, care nu au o decizie definitivă, vor putea candida pentru un nou mandat, dacă stau bine în sondaje.
Judeţe-cheie pentru PSD, "decapitate" în urma anchetelor DNA
Social-democraţii au câştigat în 2012, la alegerile locale, 22 de mandate de preşedinte de Consiliu Judeţean. În septembrie 2014 a trecut în tabăra PSD şi fostul liberal Marian Cristinel Bîgiu, şeful CJ Buzău, care a plecat din PNL în baza OUG 55/2014, care permitea migrarea aleşilor locali. Astfel, din cei 23 de preşedinţi de CJ, pe care îi avea PSD, 14 au ajuns să aibă probleme penale, să fie suspecţi în dosare de corupţie sau în vizorul ANI, inclusiv proaspătul social-democrat Cristinel Bîgiu. Mulţi dintre aceştia şi-au pierdut, între timp, şi funcţiile, se arată într-o analiză realizată de Mediafax.
Problemele au apărut în fiefuri importante ale PSD, cum este Brăila, Iaşi, Prahova, Mehedinţi şi Argeş. Cel mai afectat judeţ a fost însă Constanţa, acolo unde social-democraţii l-au pierdut din cauza problemelor cu legea atât pe şeful Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, cât şi pe primarul municipiului, Radu Mazăre.
Nicuşor Constantinescu a fost suspendat de prefectul judeţului la începutul anului, pe numele său existând mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri. De asemenea, Nicuşor Constantinescu este judecat pentru că ar fi subfinanţat Centrul Militar Zonal.
Radu Mazăre a demisioant atât din PSD, cât şi de la conducerea primăriei Constanţa, după ce a fost acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii.
Un alt fief important pierdut de PSD este Argeş, acolo unde baronul Constantin Nicolescu, care a fost puternic sprijinit în timpul procesului său de liderii PSD, inclusiv de premierul Victor Ponta, a fost condamnat definitiv la 7 ani şi 8 luni de închisoare pentru folosirea de fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false. De altfel, situaţia de la Argeş este una specială, având în vedere că, după demisia din funcţie a lui Constantin Nicolescu (găsit în stare de conflict de interese de către ANI, într-un dosar separat de cel instrumentat de către DNA), s-au organizat alegeri, în urma cărora tot un social-democrat, Florin Tecău, a câştigat mandatul de preşedinte al CJ. La un an de la victorie, în aprilie 2015, noul şef al judeţului a fost la rândul său adus cu mandat la DNA pentru audieri, având însă la acea dată calitatea de martor, într-un dosar de corupţie cu fonduri europene. Tecău a fost însă implicat şi într-un scandal, după ce în presă au apărut convorbiri cu caracter sexual între el şi o jurnalistă. În urma scandalului, Tecău a demisionat de la conducerea PSD Argeş, funcţie deţinută anterior de predecesorul său Constantin Nicolescu.
Florin Tecău câştigase alegerile parţiale cu 58,1% din voturi.
Situaţia de la Argeş este cu atât mai gravă cu cât social-democraţii au probleme şi în două, din cele trei, municipii ale judeţului. La Piteşti, primarul PSD Tudor Pendiuc a fost suspendat din funcţie, după ce la finalul anului 2014 a fost arestat preventiv într-un dosar de luare de mită, unde este acuzat şi de abuz în serviciu. Şi primarul municipiului Curtea de Argeş are probleme cu justiţia, fiind urmărit penal în acelaşi dosar cu fostul şef al Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu.
În Buzău, preşedintele CJ Cristinel Marian Bîgiu a fost suspendat din funcţie, fiind cercetat în două dosare de corupţie. A stat şase luni în arest preventiv şi la domiciliu, însă a revenit la conducerea judeţului după ce a fost plasat sub control judiciar. Probleme mult mai mari sunt în municipiul Buzău, acolo unde unul dintre cei mai importanţi lideri locali al PSD, Constantin Boşcodeală, a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare pentru că ar fi acordat ilegal peste 1,6 milioane de lei din bugetul local clubului de fotbal Gloria Buzău. Boşcodeală a rămas şi primar, dar şi lider PSD Buzău, după ce preşedintele de atunci al PSD, Victor Ponta, nu i-a acceptat demisia.
O situaţie similară este şi în Prahova, un alt judeţ important pentru social-democraţi. Şeful Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, este suspendat din funcţie, după ce procurorii DNA l-au pus sub urmărire penală în dosarul omului de afaceri Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta. Mircea Cosma este acuzat că a sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro. În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi alţi lideri importanţi ai PSD, precum fiul lui Mircea Cosma, deputatul Vlad Cosma, dar şi fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă. În Prahova, PSD a pierdut şi primăria Ploieştiului, după ce edilul Iulian Bădescu a demisioant în urma plasării sale sub arest preventiv în dosarul în care este urmărit penal pentru finanţarea echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local.
În Mehedinţi, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Duicu, a pierdut funcţia după ce a fost declarat incompatibil de către ANI, primind în acest sens şi un verdict final din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Duicu era suspendat din funcţia de şef al CJ Mehedinţi după ce fusese arestat preventiv într-un dosar de corupţie în anul 2014.
Situaţia este dificilă pentru PSD şi în judeţul Gorj. Acolo, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, a fost declarat incompatibil de către ANI în luna iunie, fiind acuzat şi de fals în declaraţii în formă continuată. Între timp, la primăria Târgu Jiu au fost începute cercetările în două dosare, fiind efectuate şi percheziţii la domiciliul edilului PSD Florin Cârciumaru. DNA nu a deschis însă, până în acest moment, un dosar pe numele primarului.
În Dâmboviţa, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ţuţuianu, a fost cercetat începând din 2014 pentru trafic de influenţă în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012, însă liderul PSD susţine că procurorii au dispus în aces caz neînceperea urmăririi penale.
În Dolj, şeful CJ Ion Prioteasa este urmărit penal încă din 2013 pentru fapte de corupţie săvârşite în cadrul instituţiei, iar în Timiş preşedintele Consiliului Judeţean Titu Bojin este la rândul său urmărit penal pentru corupţie. Şi la Ialomiţa preşedintele Consiliului Judeţean, Silvian Ciupercă, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, însă conduce în continuare instituţia. Un alt judeţ important al PSD, unde sunt probleme de corupţie, este Brăila. Şeful CJ Bunea Stancu a fost condamnat în 2015 la trei de închisoare în dosarul „Mită la PSD”, iar ulterior procurorii l-au pus sub urmărire penală într-un alt dosar pentru abuz în seriviciu în formă continuată.
La Sibiu, preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, însă decizia nu este definitivă, iar social-democratul a rămas la conducerea CJ Sibiu. Nu în ultimul rând, la Suceava preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, ar putea ajunge în faţa procurorilor într-un dosar în care este suspectat de abuz în serviciu şi luare de mită, după ce la sediul instituţiei pe care o conduce au fost efectuate percheziţii de către DNA. O situaţie similară este şi la CJ Olt, unde procurorii au efectat în 2014 mai multe percheziţii, fiind vizate firme ale preşedintelui instituţiei, Paul Stănescu, precum şi ale fratelui acesta, deputatul Alexandru Stănescu, şi ale deputatului PSD Dan Ciocan.
Probleme cu legea şi pentru 14 primari PSD de muncipii
Social-democraţii întâmpină probleme şi în 14 municipii, unde primarii sunt în vizorul DNA sau chiar şi-au pierdut funcţiile ca urmare a problemelor cu legea.
Pe lângă cele cinci cazuri deja amintite (Radu Mazăre, Constantin Boşcodeală, Nicolae Diaconu, Tudor Pendiuc şi Iulian Bădescu), PSD a rămas şi fără primăria Iaşi, acolo unde edilul Gheorghe Nichita, vicepreşedinte suspendat la nivel naţional al partidului şi şef al filialei Iaşi a PSD, a fost suspendat din funcţie în luna mai, fiind acuzat de procurori de instigare la folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi de abuz în serviciu, după ce ar fi folosit rersele primăriei pentru a-şi spiona amanta.
Alţi trei primari PSD şi-au pierdut funcţia din cauza problemelor în justiţie. Este vorba despre Dorin Dăneşan, primarul Sighişoarei, condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, precum şi Minel Prina, primarul Slatinei, urmărit penal în dosarul lui Darius Vâlcov pentru complicitate la trafic de influenţă.
Alţi cinci primari sunt sunt încă în funcţie: Alexandru Stoica (Slobozia), trimis în judecată pentru fals intelectual, Cristian Duică (Roşiorii de Vede), urmărit penal pentru abuz în serviciu, Dorel Costel Coica (Satu Mare), declarat incompatibil de către ANI, Dumitru Pantazi (Paşcani), trimis în judecată pentru abuz în serviciu, precum şi Florin Cazacu (Brad), anchetat pentru nereguli privind procedurile de achiziţii publice şi de întocmire a actelor contabile, în urma unui control al Curţii de Conturi.
