Partidele își amână singure datoriile

de Romulus Georgescu , 02 martie 2016 - stire actualizata la ora 11:17, 02 martie 2016
Partidele își amână singure datoriile

Senatul a aprobat un proiect de lege pe baza căruia conturile bancare pentru campanii electorale nu vor putea fi executate silit, în condițiile în care formațiunile politice datorează 54 de milioane de lei. De asemenea, senatorii au eliminat restricțiile referitoare la închirierea sediilor de partid, ceea ce le poate aduce venituri suplimentare. Reprezentanții societății civile susțin că legea este neconstituțională și transformă partidele în „afaceri profitabile“.

Conturile bancare pentru campanii electorale ale partidelor, candidaților inde­pen­denți sau ai minorităților naționale nu vor fi supuse executării, potrivit unui proiect de lege adoptat de plenul Senatului. Proiectul a fost sprijinit de toate formațiunile politice, întrunind 105 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi şase abţineri.  Amendamentul referitor la conturile bancare a fost introdus într-un proiect inițiat de trei senatori PSD (Șerban Nicolae, Florea Voinea și Nicolae Moga), fiind asumat și însușit de majoritatea membrilor Comisiei juridice, care a întocmit raportul de fond. Proiectul inițial reglementa doar posibilitatea partidelor de a-și închiria sediile. Legea urmează să fie discutată și de Camera Deputaților, care este for decizional.

Prin această lege partidele îi vor împiedica pe creditori să încaseze banii din conturile de campanie, în condițiile în care formațiunile politice au acumulat datorii istorice ce însumează peste 54 de milioane de lei, potrivit unui studiu realizat, recent, de Institutul de Politici Publice (IPP). Situațiile financiare ale PSD, PNL și fostului PDL arata că, din anul 2012 și până în prezent, bilanțul anual al nici unuia dintre partidele parlamentare nu s-a încheiat cu datorii mai mici de 10 milioane de lei. Astfel, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, Partidul Social Democrat are datorii de peste 25 de milioane de lei, iar Partidul Național Liberal o sumă similară - 15 milioane ale partidului şi zece milioane de la fostul PDL. Aceste sume nu constituie singura povară financiară pentru liberali. Conducerea liberală  nu a ajuns la nici o înţelegere cu foştii aliaţi social-democraţi în privinţa celor peste 9 milioane de lei cât reprezintă datoriile fostului USL.

Mărțișor neconstituțional

Adrian Moraru, director adjunct al IPP, ridică semne de întrebare asupra constituționalității acestui demers. „Este o prevedere ușor anormală, pentru că este o lege despre partide și partidele și-o votează, și-au făcut un avantaj. Pe legislația actuală, creditorii pun sechestru și execută bani. S-au gândit să blocheze executarea acestor bani. Eu cred că legea este neconstituțională. Vom vedea când o firmă va încer­ca să își încaseze banii și va ridica o excepție de neconstituționalitate, referitoare la această lege. Vom vedea atunci care va fi decizia Curții Constituționale”, a precizat, pentru România liberă,  ­Adrian Moraru.

La rândul său, sociologul Mircea Kivu (Grupul Autonom pentru Democrație Participativă), consideră că „este o încercare de a tăia dinții legii finanțării partidelor, care permitea să existe un control asupra banilor cheltuiți de un partid.” „Acum, nu mai ai ce să le faci dacă vor cheltui mai mulți bani”. De altfel, anormalitatea proiectului a fost subliniată și printr-un protest al campaniei „Politică fără bariere”, din care fac parte organizații neguvernamentale precum ActiveWatch, Miliția Spirituală sau Centrul pentru Jurnalism Independent. „Partidele își fac cadou un mărțișor care ne poate otrăvi pe noi toți, în anul electoral 2016!”, se afirmă  în comunicat. „Atragem atenția că ambele amendamente contravin criticilor transmise de GRECO (Grupul statelor anticorupție al Consiliului Europei) în octombrie și decembrie 2015. Partidele politice, ca persoane juridice de drept public, nu pot primi privilegii, nici chiar prin lege!” afirmă semnatarii. Despre problema executării conturilor de campanie, aceștia afirmă: „Concluzia nu poate fi decât că aceste conturi pot fi oricând executate silit, pentru că legea finanțării partidelor politice și campaniilor electorale nu poate deroga de la prevederile Codului Civil și Codului de Procedură Civilă”.

Negocieri PSD-PNL

Subiectul datoriilor partidelor politice a fost pus pe tapet de președintele PSD, Liviu Dragnea, care a anunțat încă de pe 16 ianuarie  blocarea unui cont al partidului. Liderul social-democrat a indicat drept soluție plata cotizațiilor de către membrii de partid, menționând că în  acel moment existau restanţe de 1,7 milioane de lei la cotizaţii. „Am discutat cu fiecare organizaţie în parte despre faptul că PSD are fondurile blocate din cauza neplăţii unei datorii, situaţia va fi remediată până la sfârşitul lunii ianuarie. Principala motivaţie care a stat la baza acestei decizii a fost aceea că trebuie deblocate conturile partidului, pentru că dacă ai conturile blocate nu poţi depune liste cu candidaţi“, a anunțat Liviu Dragnea, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD. Potrivit legii finanțării partidelor, votată anul trecut de Parlament, „până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianţa politică şi candidaţii independenţi, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui judeţ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti sau la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi un cont bancar la nivel central“.

În cazul în care creditorii ar bloca aceste conturi, partidele nu ar mai avea posibilitatea să își finanțeze campania electorală.  Soluția invocată atunci de Dragnea – plata cotizațiilor de către membrii PSD restanți – a fost, însă, una de fațadă. Banii nu ar fi acoperit milioanele de euro datorii la bugetul de stat.

După mesajul liderului pesedist, social-democrații au întocmit proiectul de lege, pe care l-au negociat, în culise, cu PNL. Sprijinul liberalilor este important nu doar pentru adoptarea în Legislativ, unde PSD are oricum majoritate, ci, prin această negociere, social-democrații s-au asigurat că legea nu va fi contestată la Curtea Constituțională (CCR) de nici un partid politic. Totuși, se poate ajunge la CCR dacă avocații unei firme implicate ridică o excepție de neconstituționalitate într-un proces. În declarațiile oficiale, liberalii invocă grija față de banul public. „Nu este normal să se pună popriri  pe conturi. Partidele au popriri pe conturi, PNL are pentru campania prezidențială din 2009. Trebuie discutat deschis ca pentru campania de anul acesta să se facă conturi speciale pe care să nu poată fi popriri pentru că este vorba de banii contribuabililor”, susține Eugen Nicolăescu, liderul deputaților PNL.  Pe de altă parte, reprezentanții partidelor susțin că vor plăti datoriile, însă nu din fondurile de campanie și că legea ar fi doar o amânare, nu o anulare a restanțelor.  

Bani din închirierea sediilor

Proiectul adoptat luni de senatori mai prevede că partidele politice îşi pot închiria spaţiile aflate în patrimoniul propriu pentru a obține venituri, dar „fără a aduce atingere moralei publice, ordinii sau imaginii partidului politic”. În momentul de faţă, partidele îşi pot închiria spaţiile doar pentru conferinţe sau acţiuni social-culturale şi pentru organizarea birourilor parlamentare.

Practic, parlamentarii au renunțat la un articol restrictiv, care definea clar doar câteva situații în care sediile pot fi închiriate și despre care inițiatorii au susținut, în expunerea de motive, că ar fi neconstituțional, fiind o limitare a dreptului de proprietate.

Lejeritatea noilor prevederi este criticată de sociologul Mircea Kivu. „Este clar că oamenii încearcă să facă rost de bani de campanie. Nu este un avantaj pe care să îl aibă toate partidele. Unele, precum PSD, au sedii cumpărate de la stat și este o portiță pentru surse suplimentare de finanțare. Un partid poate să închirieze spațiul unui investitor privat și să obțină fonduri suplimentare pentru ­campanie”, a explicat sociologul. Mircea Kivu contrazice premisele de la care au pornit inițiatorii proiectului. „În expunerea de motive, domnul Șerban Nicolae afirmă că reglementările în vigoare ar fi o limitare a dreptului de proprietate privată. Este un argument fals, pentru că partidele sunt persoane juridice de drept public, primesc finanțări de la bugetul de stat”, a comentat acesta.

Decizia Senatului este criticată și de campania „Politică fără bariere”. „Partidele politice au primit sedii din patrimoniul public pentru a avea unde să-și desfășoare activitatea legată de buna guvernare și reprezentarea intereselor cetățenilor, nu pentru a avea active imobiliare pe care să le exploateze în scopuri comerciale. Practic, prin adoptarea acestor modificări, partidele politice ar putea deveni afaceri profitabile, organizând nunți, botezuri sau alte petreceri, folosind bunuri publice, fapt care contravine logicii existenței unui partid politic, dar și bunelor practici internaționale”, se afirmă în comunicat.

Pe de altă parte, Adrian Moraru (IPP) consideră că nu este o prevedere anormală. „Până la urmă vorbim despre sedii care aparțin partidelor politice. Ar fi anormal doar dacă ar fi sedii închiriate de  la stat și ar fi folosite pentru alte activități”, crede Adrian Moraru.

Scurt istoric al aranjamentelor imobiliare

Care este contextul acestor modificări? În anii ’90, partidele nou-înființate au primit, cu chirie, sedii de la primării. În presa acelor ani, au apărut numeroase articole despre sedii de partide transformate în adevărate afaceri. În 2003, Parlamentul a votat o lege prin care partidele primeau posibilitatea să cumpere de la stat sediile în care stăteau cu chirie, la valoarea de inventar. Însă, parlamentarii au restricționat atât posibilitatea de vânzare ulterioară (nu mai devreme de zece ani de zile), cât și posibilitatea de închiriere – tocmai pentru ca partidele, primind facilități, să respecte anumite standarde. În 2013, Parlamentul a votat o nouă lege prin care permitea achiziționarea sediilor printr-un avans de 10%, urmat de 36 de rate lunare fără dobândă.

Potrivit anchetelor făcute de presă, PSD și UNPR și-au cumpărat sediile centrale la prețuri avantajoase. Astfel, sediul PSD din Șoseaua Kiseleff  a costat 960.000 de euro, în condiţiile în care preţul splendidei clădiri ar fi trebuit să fie de minimum 2,5 milioane de euro, conform unei analize a experților imobiliari. Sediul UNPR, aflat în aceeași curte cu sediul PSD a fost cumpărat cu doar 110.000 de euro, preţ de asemenea mult subevaluat, conform brokerilor imobiliari.

Comentarii

  • Paul Antonescu

    02 martie 2016 14:55

    Ar trebui ca ANAF sa reclame la Curtea Constitutionala aceaste lege ! Nu e firesc ca partidele sa nu isi plateasca datoriile catre furnizorii de publicitate ! In primul rand este o exceptare de la legile firesti si existente prin care unii sunt cond=siderati `mai egali `decat ceilalti ! In la doilea rand se creeaza un periculos precedent ! In al treilea rand se creeaza o injustitie ! in la patrulea rand nu e firesc ca parlamentari isa fei si arbitri si jucatori deci sa isi modifice legi in avantajul lor ! In al cincilea rand ,se creeaza pagube financiare furnizorilor ! Si in al saselea rand, nu e deloc clar de ce nu s-au incadrat `partidele`` in bugetul acordat de noi prin statul roman ?! Asa mare o fi fost interesu `` sa ajunga la un salariu de 6500 lei lunar ?! Din banii aia de salariu doreau ei ulterior sa achite zecile de milioane de euro ..adica sutele de milioane de lei noi create datorie catre firmele de publicitate ?!

    raspunde comentariului
  • Dan Samarescu

    02 martie 2016 10:03

    Partidele sunt necesare.Legile însa ,expresia solidaritatii sociale,se cuvine sa fie promulgate în favoarea dezvoltarii societatii si trebuie respectate.Cred ,ca exista niste reguli si pentru partide.Organele statului nu au dreptul sa voteze ce vor,fara dezbatere publica,Democratia permite dezbateri in contradictoriu..E altfel în "democratia originala"...?Intâi voteaza legi si apoi...apoi ce urmeaza?

    raspunde comentariului
  • Dan Samarescu

    02 martie 2016 10:01

    Partidele sunt necesare.Legile însa ,expresia solidaritatii sociale,se cuvine sa fie promulgate în favoarea dezvoltarii societatii si trebuie respectate.Cred ,ca exista niste reguli si pentru partide.Organele statului nu au dreptul sa voteze ce vor,fara dezbatere publica,Democratia permite dezbateri in contradictoriu..E altfel în "democratia originala"...?Intâi voteaza legi si apoi...apoi ce urmeaza?

    raspunde comentariului
  • gheorghe

    02 martie 2016 6:08

    Partener firma internationala caut colaboratorii pentru a deveni parteneri intr-o afacere de succes cu castiguri garantate din prima luna, castigurile sunt nelimitate in functie de acitivitatea desfasurata. Cerinte-putere de convingere si o buna capacitate de negociere-spirit de initiativa, orientat spre rezultate si atingerea obiectivelor propuse-dorinta de a obtine castiguri peste medie-capacitate de planificare si organizare-cunostinte minime operare PC word, navigare internet-gandire pozitiva-bune abilitati de comunicare si interrelationare-nu este necesara experienta.Detalii la adresa gheorghe_fmyahoo.ro

    raspunde comentariului
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook