UPDATE 14.25: Premierul Victor Ponta a anunțat că va susține demersul PNL privind adoptarea de urgență a legii insolvenței persoanelor fizice.
"Mă bucur că PNL vine cu o poziție rațională (după aberațiile populiste gen Predoiu)! Voi susține demersul", a scris premierul pe contul său de Twitter.
—–
Partidul Național Liberal consideră că soluția pentru problema creșterii excepționale a francului elvețian pe piața valutară este adoptarea de urgență a Legii insolvenței și a cesrut în acest sens convocarea de urgență a Parlamentului pentru adoptarea actului normativ.
Potrivit Mediafax, co-președintele PNL, Alina Gorghiu, a arătat că legea insolvenţei persoanei fizice este singura reglementare care poate pune clientul aflat în incapacitatea de a-şi achita ratele în poziția de a nu fi executat silit și de a putea să își ducă la capăt contractul încheiat cu banca, lucru benefic pentru ambele părți.
”PNL a susţinut această lege de multă vreme, dar, din păcate, o majoritate parlamentară s-a opus. Legea insolvenței persoanei fizice oferă clientului, care nu mai poate achita ratele, o soluție de reeșalonare a ratelor și poziția corectă de negociere cu banca, pe baza veniturilor pe care le obține. Spre deosebire de alte reglementări propuse care nu acționează retroactiv, aceasta poate fi pusă în aplicare imediat. PNL cere convocarea în sesiune de urgență a Parlamentului pentru a adopta această lege atât de necesară în contextul actual”, a anunțat Alina Gorghiu.
Liderul PNL precizează în comunicatul de presă că, în privința creditelor în franci elvețieni, există în acest moment ”două curente importante, dar ambele de extremă”.
”Unii spun să-i lăsăm pe debitori să se descurce cum pot cu băncile, cealaltă direcție este ca statul să acopere pierderile debitorilor. Datoria noastră ca oameni politici este să nu privim nicio situație socială cu cinism, și nici să folosim statul, ca pe o pușculiță cu resurse nelimitate, mai ales când nu acestea sunt soluţiile constructive. Nu sunt de acord, sub nicio formă, că debitorii erau obligați să aibă doctorat în economie înainte de a lua credite în franci și să plasăm responsabilitatea acestei crize asupra lor. Un instrument cu o maturitate de 20-30 de ani exprimat într-o monedă exotică este complex”, afirmă Alina Gorghiu.
Potrivit acesteia, ”problema creditelor în franci elveţieni nu este de azi de ieri, datează din 2009, deci de 6 ani această problemă este nerezolvată”.
”Fiecare amânare a unei decizii nu a făcut decât să crească pierderea clienţilor şi a băncilor. Comportamentul băncilor, în momentul în care au acordat aceste credite, nu a fost unul adecvat, nici față de clienți, nici față de ele însele. În privința clienților, băncile nu le-au explicat acestora riscurile creditării într-o monedă specială, așa cum este creditul în franci elveţieni. În privința lor, băncile au acționat fără prudență, din păcate, cunoscând riscurile pe care și le asumă. Statul poate și trebuie să se asigure că practicile de vânzare înşelătoare sunt penalizate corespunzător indiferent de domeniu”, consideră Gorghiu.
Copreședintele PNL menționează că ”nu doar debitorii sunt interesați în a găsi o formulă care să nu ducă la pierderi materiale dramatice, ci și băncile”.
”Și băncile trebuie să propună soluții rezonabile pentru a încasa, în continuare, rate de la clienți. Executările şi licitaţiile abuzive sunt alte subiecte asupra cărora politicienii ar trebui să se aplece împreună cu Asociaţia Română a Băncilor”, spunea ea.
Alina Gorghiu arată că ”încercările unor oameni politici de a crea falii sociale între debitorii în franci și debitorii în altă monedă sau între debitori, în general, și cei care nu accesat credite sunt cel puțin condamnabile”.
”Asmuțirea unor cetățeni împotriva altora trădează, așa cum spuneam, un cinism fără margini. Nu avem de-a face, în acest caz, cu o abordare de stânga sau de dreapta, cel mult putem să discutăm în cazul politicienilor de abordări cinice sau populiste. Cinismul nu este atributul dreptei și nu cred că poți face un titlu de onoare din a arăta lipsă de solidaritate față de concetățenii aflați în dificultate, chiar dacă vina ar fi fost în integralitate a lor, ceea ce este extrem de departe de realitate în acest caz. Niciun lider al PNL nu a dezvoltat un discurs care să se încadreze în matca acestor două direcții extreme. Ca principiu, nu cred că pierderile vor putea fi asumate doar de către o singură parte”, spune Gorghiu în comunicatul de presă.
Potricvit acesteia, ”din punct de vedere doctrinar, dreapta nu judecă în mulțimi, fiecare persoană este România”.
”Am constatat că există o mare dezbatere legată de numărul debitorilor în franci, dacă sunt 75 000, 150 000 sau 200 000. A stabili un prag sub care oamenii sunt abandonați este iarăși un mod de a face politică, pe care eu nu îl pot accepta. Statul și politicienii trebuie să manifeste atenție și preocupare – care se pot traduce și în alte măsuri decât ajutorul social – dacă există o problemă de sistem care afectează chiar și un singur cetățean. Soluțiile în cazul creditelor trebuie căutate nediscriminatoriu, prin dialog cu specialiștii, seriozitate în abordare și echilibru în acțiunea politică, atât pentru cei cu debite în franci, cât și pentru ceilalți”, consideră Alina Gorghiu.
Ea mai afirmă că ”este important acum să existe dialog și echilibru, iar oamenii politici să nu se substituie specialiștilor iar Asociaţia Română a Băncilor trebuie să îşi asume o poziţie clară în reglementarea acestor situaţii”.
”Autoritățile nu pot interveni în contractul între două părți, decât în cazul în care sunt identificate clauze si practici de tip abuziv, situație care ține de instanțele de judecată. Politicienii trebuie să se aplece mai mult asupra situației legate de clauzele abuzive din contractele bancare şi de leasing, precum şi a practicilor de vânzare înşelătoare. Până atunci, este nevoie însă de măsuri urgente, care să ofere atât un cadru legal pentru viitor, cât și o rezolvare a situațiilor sociale din prezent, pentru a da posibilitatea unui client de bancă la un nou start”, menționează Gorghiu.
ursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborât de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei, mai arată Mediafax.
Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.
Francul s-a apreciat joi pe pieţele externe imeidiat după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda eleveţiană s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.
