Lansarea programului de guvernare este semnalul că liderii PNL vor să preia puterea, prin negocieri cu restul formațiunilor politice, cu excepția PSD, dar și prin racolarea unor parlamentari.
PNL și-a lansat programul de guvernare, deschizând sezonul tratativelor politice pentru schimbarea majorității parlamentare. Invitația liberalilor se adresează UNPR, UDMR, Minorităților și parlamentarilor independenți. UNPR a dat deja un prim răspuns cu dublu înțeles, afirmând că sprijnă Guvernul, dar și proiectele președintelui Iohannis. Estimările analiștilor politici, dar și semnalele din zona partidelor prefigurează negocieri bazate în principal pe câștiguri concrete, și mai puțin pe afinități doctrinare.
Semnalul negocierilor a fost dat la conferința de presă în care Cătălin Predoiu, propus de PNL pentru postul de premier, a prezentat documentul elaborat de liberali. „De astăzi, acest proiect de program de guvernare cheamă potenţialii parteneri politici la discuţii pentru a crea o majoritate pentru a aduce PNL la guvernare. Sperăm ca programul de guvernare să fie convingător pentru potenţialii noştri parteneri politici, şi aici ne referim la Parlamentul României, cu excepţia PSD”, a precizat copreședintele PNL, Vasile Blaga. El a indicat și partenerii de negociere doriți de PNL: UNPR, UDMR, Grupul minorităţilor altele decât cea maghiară şi parlamentarii independenţi”.
Calculele PNL
„Pe baza acestui program de guvernare, lansăm astăzi invitaţia către toată lumea, către toţi care doresc să susţină un program PNL astfel încât să guvernăm cu o majoritate parlamentară, care să schimbe guvernarea PSD”, a declarat, la rândul său, copreşedintele PNL Alina Gorghiu.
De altfel, modul în care a fost lansat programul de guvernare al PNL a fost menit să faciliteze planurile PNL. Pe de o parte, Cătălin Predoiu nu a prezentat și o listă de potențiali miniștri, așa cum se prefigura inițial. Și aceasta pentru a nu reduce șansele discuțiilor cu posibilii parteneri, în cazul în care aceștia ar fi văzut că posturile pe care le vizează sunt deja promise unor lideri PNL. Mai mult, liberalii au fixat un termen de o lună de zile pentru dezbaterea publică a documentului.
Citeşte şi: Ponta, la Antena 3: Sunt gata să mă bat cu PNL ca şi cu Băsescu
Lejeritatea calendarului este explicată prin faptul că PNL are nevoie de timp pentru a restarta tratativele politice. În urmă cu două săptămâni, liberalii au pierdut bătălia cu PSD din Senat pentru un loc la CCR la 14 voturi diferență (73 față de 87), ceea ce a echivalat cu o dovadă că social-democrații au în continuare majoritate. Și la Camera Deputaților, PSD a dovedit că are majoritate. Deputații au respins moțiunea simplă împotriva ministrului Muncii, Rovana Plumb, pentru moţiune votând 111 deputaţi, 192 fiind împotrivă, iar 20 s-au abţinut. Cele două momente sunt diferite ca greutate politică și semnificație, dar au dovedit că parlamentarii din Coaliție – PSD, UNPR, PC, PLR – votează, în continuare, împreună. Aceste teste, ce-i drept parțiale, au arătat că PNL are, în cele două Camere, în jur de 184 de voturi (unii parlamentari au lipsit – n.r.), dar pentru debarcarea Executivului ar fi necesare 283. Cu alte cuvinte, PNL mai are nevoie de în jur de 100 de voturi.
Țintele liberalilor
Pentru reușita planurilor PNL, un element esențial este atragerea UNPR, partid care are 53 de deputați și senatori.
Președintele UNPR, Gabriel Oprea, a dat deja un prim răspuns, susținând că formațiunea sa nu dă jos guvernele din care face parte, iar în același timp sprijină toate proiectele naționale ale președintelui Klaus Iohannis, pe probleme de apărare, ordine publică, siguranță națională sau în probleme de servicii, justiție. Afirmațiile lui Oprea sunt însă contradictorii din moment ce Iohannis a declarat deja că, pentru a-și realiza proiectele, ar prefera un executiv PNL.
O altă țintă a PNL este UDMR, partid care ar aduce 26 de voturi. Liberalii au avut deja discuții cu UDMR, iar senatorii Uniunii au sprijinit candidatul PNL pentru CCR. De alt-fel, Cristian Pârvulescu susține că un factor suplimentar de apropiere poate fi apartenența ambelor formațiuni la Partidul Popular European (PPE).
Pe de altă parte, în Legislativ există 35 de parlamentari care au statut de independenți.
Aceștia oscilează între partidele puternice, PSD și PNL, pentru că provin, în general, din formațiuni aflate în picaj. Fie fac parte din PMP, care nu are grup parlamentar, fie au demisionat din PP-DD.
În fine, 15 dintre independenți sunt membri în grupul lui Mircea Geoană, care a anunțat că va sprijini demersul PNL.
Grupul Minorităților, altele decât cea maghiară, numără 17 deputați care se alătură, în general, partidelor românești care au majoritatea. Există și două partide pe care Blaga nu le-a nominalizat pentru negocieri la nivel de lideri: PLR și PC. În aceste două cazuri, discuțiile vor fi la nivel individual.
Deja, o serie de parlamentari care au plecat alături de Călin Popescu Tăriceanu în PLR și-au manifestat interesul pentru a se alătura PNL.
Program economic sau program politic?
Eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei la carburanţi, prin diminuare progresivă, până la 31 decembrie 2016, plafonarea CAS la trei salarii medii brute pentru profesiile liberale şi reducerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016 se numără printre propunerile din programul de guvernare prezentat de PNL.
PNL mai susţine în acest program generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite: 16% CAS plătit de angajat, 16% CAS plătit de angajator, 16% impozit pe profit, 16% impozit pe venit, 16% impozit pe dividende. De asemenea, se face referire la introducerea a două cote diferenţiate de TVA, respectiv pentru alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărți, pe de o parte, şi pentru servicii turistice, transport în comun şi alte produse care vor fi convenite cu societatea românească. În document se propune reducerea evaziunii fiscale cu 1% din PIB, prin dirijarea controalelor ANAF în funcție de riscurile de evaziune. PNL vede în FMI, UE şi Banca Mondială parteneri de încredere pe termen lung, iar în aderarea la zona euro “un obiect fezabil”.
Economia este obiect de securitate naţională pentru liberali, iar educaţia, sănătatea, demografia sunt obiective care necesită o acţiune pe termen lung, “pas cu pas”. La capitolul educaţie, PNL susţine că va implementa măsuri de reducere a abandonului şcolar, sporirea accesului în universităţi pentru tinerii din mediul rural, dezvoltarea unor şcoli profesionale puternice, dar şi creşterea calităţii profesorilor, încă de la recrutarea lor. În domeniul sănătății, PNL promite alocarea a 6% din PIB, un control mai bun al cheltuirii banilor prin informatizare, stoparea migraţiei medicilor prin creșterea salariilor, dezvoltarea de centre de sănătate în mediul rural şi oraşele mici.
Problema demografică este caracterizată drept „un factor de securitate naţională”. PNL vizează creşterea alocaţiei pentru copii, dar şi a indemnizaţiei de creştere a copilului, plus programe de after-school. De asemenea, PNL promite că nu va ataca sau submina justiția prin atacuri sau măsuri legislative și vor furniza resursele necesare pentru creșterea calității actului de justiție și specializarea acesteia.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, a caracterizat programul PNL ca lipsit de „credibilitate” cu referire la faptul că doi dintre promotorii săi, Cătălin Predoiu și Vasile Blaga, au sprijinit, în timpul guvernării PDL, tăieri de salarii și pensii, dar și creșterea TVA.
Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, sugerează că documentul are mai degrabă natură politică decât economică. „Eu nu am văzut nicio modelare economică pentru susținerea acestor propuneri. PNL a căutat să fie mai prudent față de PSD la capitolul taxe, dar, la rândul lor, social-democrații nu au calculat nimic. Poate că PNL are o modelare, dar nu a făcut-o publică. În lipsa unei modelări, nu putem estima dacă programul are susținere în plan financiar. Cu alte cuvinte, nu știu dacă este un document politic, pe baza căruia PNL să preia guvernarea în două luni de zile, sau este un program de guvernare. Nu are niciun efort de reformare a serviciilor publice, administrația publică nici nu figurează”, susține Valentin Ionescu.
PROGRAM
Măsuri propuse de PNL
- Eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei la carburanţi până în 2016
- Reducerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016
- Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite
- Reducerea evaziunii fiscale cu 1% din PIB
- Plafonarea CAS la trei salarii medii brute pentru profesiile liberale
