23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăTechPSD - partidul cu două fețe

PSD – partidul cu două fețe

Liderii PSD au promis, recent, la Consiliul național, sancționarea colegilor cu probleme penale. În realitate, fac posibilul pentru a-i salva. Astăzi, Camera Deputaților are pe ordinea de zi un regulament care va îngreuna arestarea preventivă sau urmărirea penală. Tot astăzi, PSD va încerca blocarea arestării senatorilor Dan Șova și Darius Vâlcov, ultimul fiind acuzat de DNA de noi fapte de corupție, care i-au adus trei lingouri de aur, bani și tablouri.

Senatorul PSD Darius Vâlcov, fost șef al finanțiștilor din țară, cu acces la informații clasificate,  și-a investit mita de 2.000.000 de euro  în firme, între care una de cadastru, alta de avocatură, în mai multe societăți de comerț, un hotel, dar și în lingouri de  aur şi tablouri celebre. O parte din bani au fost păstraţi cash, ascunşi într-un seif, iar seiful la… denunțător.

Pentru faptele penale săvârșite ca primar și apoi ca senator, între care și primirea mitei de 2.000.000 de euro, DNA a început deja urmărirea penală (legea permite) a senatorului Darius Vâlcov.  DNA a cerut, săptămâna trecută, Senatului aviz pentru reținere și arestare deoarece Vâlcov (potrivit interceptărilor publicate de România liberă)  i-a învățat pe ceilalți inculpați și martori ce să declare în fața procurorilor. Influențarea/alterarea  cursului anchetei este motiv temeinic pentru reținere și arestare.

 Acum, DNA cere Senatului două noi avize pentru faptele săvârșite de Vâlcov în calitate de senator și ministru, și anume un aviz pentru începerea urmăririi penale (miniștri beneficiază de imunitate totală); un alt aviz pentru reținere și arestare, ambele pentru noile fapte și probe obținute de procurori în special de la denunțători.

Între noile fapte penale pentru care se cer noile avize se află operațiunile financiar-comerciale făcute de senatorul-ministru Darius Vâlcov, folosindu-se de informațiile clasificate la care avea acces datorită funcției, iar ca probe – seiful cu valori și înscrisuri, între care și însemnările senatorului.

Accesul la seiful cu valori din locuința prietenului-denunțător, în condiții de secretizare.

Potrivit referatului DNA, „în cursul anului 2011 VÂLCOV BOGDAN DARIUS i-a cerut acestei persoane să păstreze în locuinţa sa un seif . Referitor la acest seif, atât VÂLCOV BOGDAN DARIUS, cât şi ŞUŞALĂ LUCIAN (colaborator al lui Vâlcov, arestat preventiv-nn) accesau respectivul seif, după ce, în prealabil, aceştia îl sunau, iar el le permitea accesul în imobil. În situaţiile în care VÂLCOV BOGDAN DARIUS şi ŞUŞALĂ LUCIAN accesau seiful, nicio altă persoană care locuia în imobil nu asista la ce se întâmpla în camera respectivă.  Ulterior, în 2015 (după ce s-a început urmărirea sa penală pentru faptele săvârșite ca primar și senator – n.n.), Darius Bogdan Vâlcov  a mutat seiful în comuna Osita de Sus, judeţul Olt“.

 Ce conținea seiful secret

Potrivit referatului DNA, în urma desigilării, în seif au fost găsite: „90.000 dolari; 1.323.850 lei; 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, iar în colet au fost identificate:

n un tablou cu ramă aurie, cu 3 etichete cu următoarele menţiuni: «cornette de saint cyr(….)», «cornette de saint cyr maison de ventes art  moderne 28 mars 2013», «cornette de saint cyr maison de ventes», iar pe ramă este aplicată o menţiune olografă indescifrabilă – «Renoir», o etichetă cu menţiunea (…), iar pe ramă este înscris numărul (…);

n un tablou cu ramă auriu şi negru, protecţie din geam de sticlă, având pe spate aplicat un autocolant inscripţionat «Cocteau Vente Photo FF», iar ambalajul în care se afla tabloul a avut aplicată o etichetă inscripţionată «LOT …..JEAN COCTEAU (1889-1963, achiziţionat TAJAN PARIS Colecţie privată»;

n o pictură pe lemn, având aplicată o etichetă inscripţionată «LOT 3025 AUREL ACASANDREI (1939-2006) Roboţii-Ulei pe lemn/32X20,5 cm semnat, autentificat. Colecţie privată».

 În referat, procurorii susțin că fostul ministru al Finanțelor  Darius Vâlcov trebuie arestat pentru  “efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale“ (de ministru – n.n.).  Potrivit referatului DNA, Vâlcov i-ar fi propus unui apropiat să înființeze o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură, dându-i și banii necesari, respectiv 1.500.000 de lei

„În timpul discuţiilor preliminare, VÂLCOV BOGDAN DARIUS a scris olograf, pe mai multe coli A4, un plan de afaceri în care erau menţionate estimările privind cheltuielile şi veniturile, precum şi procentele care le reveneau fiecăruia în urma derulării celor trei afaceri“ se precizează în cererea de reținere și arestare a fostului ministru al Finanțelor. Aceste coli cu planurile de afaceri scrise de Vâlcov s-ar afla în posesia procurorilor și reprezintă probe materiale.

 Alte probe care l-ar putea trimite la beci pe Vâlcov 

Alte probe au fost oferite de denun­țătorul care s-a ocupat de afacerile ordonate de Vâlcov. Potrivit referatului DNA,„Referitor la justificarea cheltuielilor faţă de VÂLCOV BOGDAN DARIUS, acesta (denunțătorul –nn)  îi prezenta periodic  documente justificative sau situaţii sumare a banilor cheltuiţi.

Cu privire la persoanele care fac sau au făcut parte din acţionariatul societăţilor, precum şi cele care au deţinut calitatea de administrator, VÂLCOV BOGDAN DARIUS, își dădea acceptul  în legătură cu respectivele persoane“.

În declarații, denunțătorii, care au predat procurorilor și documente, descriu modul în care Vâlcov își conducea afacerile.

 Fragment din referatul DNA:„(…)La indicaţia lui VÂLCOV BOGDAN DARIUS, S.C. MILLENIUM TOPHOGRAFICA S.R.L.a fost introdusă  într-o asociere în participaţiune cu S.C. SGV S.R.L. şi cu S.C.CITY HOTEL S.R.L., urmând ca această asociere în participaţiune să administreze Hotelul City din Slatina, urmând ca 30 % din eventualul profit să revină S.C. MILLENIUM TOPHOGRAFICA S.R.L., iar pentru această asociere în participaţiune, la indicaţiile lui VÂLCOV BOGDAN DARIUS, care deţinea în fapt această societate, au fost viraţi 800.000 de lei. Ultimele discuţii referitoare la administrarea acestor firme le-a avut cu VÂLCOV BOGDAN DARIUS la începutul anului 2015.“

Firmele controlate de Vâlcov

Firmele controlate, prin intermediari, de către Vâlcov ar fi : SC Contins Company SRL; SC Cintins Consulting company SRL; S.C. Millenium Tophografica SRL; Societatea Civilă de Avocaţi Ciobanu şi Asociaţii; SC Enero Prod SRL;  S.C. City Hotel&Lounge SRL.

 Potrivit referatului, Vâlcov a vrut să vândă Hotelul City în care investise bani – peste 4.000.000 lei noi – pe care nu-i putea justifica. Pentru acest lucru, a contactat un om de afaceri care deținea cash. Ulterior, omul de afaceri a devenit denunțător.

Miercurea neagră pentru lupta anticorupție?

Prima cerere a DNA privind reținerea și arestarea preventivă a ex-ministrului Darius Vâlcov va fi, astăzi, dezbătută și votată în plenul Camerei Superioare, după cea formulată de procurori în cazul Dan Șova.

Cei doi senatori PSD nu au însă motive de emoții, în condițiile în care parlamentarii puterii nici măcar nu se mai chinuie să mimeze dorința de a sprijini lupta anticorupție. Din contră, devine tot mai evident că, în ciuda avalanșei de declarații pro-justiție de după prezidențiale, social-democrații și aliații lor vor, mai mult ca oricând și cu orice preț, să îngreuneze, dacă nu să blocheze total, anchetele procurorilor.

Raport defavorabil DNA în Comisia juridică

În spatele ușilor închise, senatorii-juriști au dezbătut, ieri, prima solicitare a DNA în cazul Vâlcov, au răsfoit cele 2.700 de pagini adunate de anchetatori în șapte dosare și l-au audiat pe fostul ministru. Deznodământul? Cinci voturi în favoarea cererii DNA, cinci „împotrivă“ și o abținere. Prin urmare, cererea intră în plenul de azi cu raport negativ.

Indicii despre modul în care senatorii-juriști au votat găsim dacă ne uităm la componența Comisiei juridice, așa cum a fost ea „ajustată“ în ședința de plen de luni după-amiază: PSD+UNPR are cinci reprezentanți, PNL – cinci, iar UDMR – unu.

Până luni, actuala putere era minoritară în Comisia juridică, drept pentru care a și fost posibil ca solicitarea DNA în cazul Dan Șova să primească, miercurea trecută, un raport favorabil. Pentru a preîntâmpina astfel de „accidente“, puterea a operat modificarea în componența comisiei, înlocuindu-l pe Mihai Neagu, un fost social-democrat trecut în tabăra lui Mircea Geoană, cu Marian Pavel, vicepreședinte al PSD Ialomița.

În primul dosar, legat de activitatea pe care a desfășurat-o la Primăria Slatina înainte de a intra în Senat,î în decembrie 2012, Darius Vâlcov este acuzat de trafic de influență, deoarece ar fi primit de la administratorul SC Tehnologica Radion, Theodor Berna, 20% din valoarea lucrărilor pe care firma menționată și le-a adjudecat de la autoritățile locale. Suma totală ar fi deloc de neglijat, în condițiile în care societatea lui Berna ar fi câștigat contracte în valoare de 95 milioane lei.

Banii erau livrați lui Vâlcov, potrivit procurorilor, în pungi de plastic, în tranșe cuprinse între 400.000 lei și 1.000.000 lei. Fostul ministru de Finanțe a fost denunțat tocmai de omul de afaceri de la care a primit sumele menționate.

Acuzații din partea opoziției

După ce i-au cerut lui Victor Ponta, în calitatea sa de președinte al PSD, să solicite senatorilor social-democrați să voteze la vedere în cazurile Vâlcov și Șova, iar premierul a răspuns că nu „stă toată ziua“ să răspundă „la scandal și la pus poalele în cap“, liderii opoziției susțin că se va repeta „marțea neagră“. „PSD pregătește o adevărată miercure neagră în Parlamentul României, în plenul Senatului, căutând să respingă avizarea cererilor DNA privitoare la senatorii (foști miniștri) Dan Șova și Darius Vâlcov“, a declarat președintele PNL, Alina Gorghiu.

Dacă scenariul opoziției se va adeveri, ne putem aștepta la noi critici aprinse din partea partenerilor europeni și americani ai României, mai ales că mulți oficiali spuneau, încă de la voturile în cazurile Vosganian și Borbely, că urmăresc cu atenție situația. În ultimul Raport pe justiție, publicat în ianuarie, Comisia Europeană a criticat Parlamentul pentru că, în cea mai mare parte a anului 2014, nu a răspuns cererilor DNA de ridicare a imunității unor aleși, astfel încât să fie inițiate anchete și să poată fi aplicate măsuri de detenție preventivă.

Deputații și-au pregătit apărarea față de solicitările procurorilor: îngreunarea arestării preventive, introducerea de portițe pentru salvarea de urmărirea penală, lungirea procedurilor de constatare a incompatibilității.

Modificările care relaxează regimul imunității parlamentare au fost operate în Legislativ, în timp ce liderii PSD anunțau de la partid că vor introduce criterii stricte pentru sancționarea colegilor cu probleme penale. Asaltați de solicitări ale DNA, parlamentarii PSD nu se mai mulțumesc să le respingă individual și au început să caute o soluție cu aplicabilitate generală. Schimbările au fost introduse în noul regulament care a fost votat de comisia de resort și va fi discutat astăzi în plenul Camerei Deputaților. O parte dintre acestea au fost respinse acum doi ani de zile de Curtea Constituțională, pe motiv că Parlamentul încalcă atribuțiile justiției.

Astfel, deputații au introdus condiții suplimentare pentru solicitările DNA de reținere, arestare sau percheziție. Cererea trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de Procedură Penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei“. În cazul în care Comisia juridică solicită „probe şi informaţii suplimentare“, Ministerul Justiției este obligat să le pună la dispoziție, iar termenul de redactare a raportului se prelungește cu două zile, față de cel inițial de trei zile.

Legea fundamentală, ignorată

Potrivit unui alt articol modificat de Comisia de regulament, raportul Comisiei juridice „va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate“. Mai mult, o prevedere similară privind referirile din raportul comisiei se regăsește în cazurile de aprobare a urmăririi penale a miniștrilor care sunt și parlamentari. Toate aceste amendamente încalcă legea fundamentală, dovadă fiind o decizie a Curții Constituționale (319/2013) de respingere a unor propuneri similare votate de Parlament în 2013. „Cererea ministrului Justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate“ este articolul declarat neconstituțional.

„Referirile exprese la «motivele concrete şi temeinice» extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanţii puterii legislative“, au atras atenția judecătorii CCR.

Astfel de dispoziții contravin principiului separaţiei puterilor în stat „întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti“, se arată în motivare.

Manevre procedurale

Chiar și o parte dintre parlamentarii PSD recunosc că noile proceduri ridică semne de întrebare. „Nu este constituţional ca noi să ne pronunţăm asupra motivelor temeinice sau netemeinice care rezultă dintr-o cerere înaintată de minister în care pe noi ne sesizează cu privire la încuviinţarea începerii urmăririi penale sau arestării sau reţinerii“, a afirmat Ciprian Nica (PSD), vicepreședintele Comisiei juridice.

Nu sunt singurele modificări controversate. În cazul urmăririi penale a actualilor și foștilor miniștri care sunt și deputați, parlamentarii au profitat de absența unor termene în statutul deputaților și senatorilor pentru a complica procedura. Astfel, Biroul Permanent va cere Comisiei juridice, în termen de cinci zile, o evaluare a solicitării și o estimare a timpului necesar pentru audierea deputatului și pentru studierea documentelor trimise de procurorul general. Pe baza acestei evaluări, Biroul Permanent va fixa un termen de maximum 14 zile. Acest termen este însă contrazis de articolul următor. Potrivit acestuia, audierea acuzatului este obligatorie.

Dacă respectivul este „în imposibilitate obiectivă“ de a se prezenta la audieri, comisia va fixa un nou termen. Articolul nu prevede că noul termen este în interiorul celor 14 zile inițiale, ceea ce lasă posibilitatea depășirii sale.

Vor fi prelungite și procedurile pentru pierderea mandatelor de către deputații declarați incompatibili. Actualul regulament prevede un termen de 30 de zile pentru vacantarea postului. Prin noul regulament, deputatul are la dispoziție 15 zile pentru a înștiința Biroul Permanent, după care curg cele 30 de zile în care poate demisiona. Dacă nu o face, Comisia juridică va întocmi un raport în termen de 15 zile.

Cu toate aceste semne de întrebare, social-democrații din Biroul Permanent au decis să nu solicite un punct de vedere al CSM și au programat votarea proiectului pentru ședința de plen de astăzi. PNL a anunțat că va contesta noul regulament la Curtea Constituțională.

Codul Penal, în vizor

Nu sunt însă singurele modificări preconizate de PSD în privința regimului imunității parlamentare. Astfel, senatorul PSD Georgică Severin a cerut modificarea Codului Penal, principala problema fiind arestul preventiv. „Nu este o formă de a proteja martorii, ci este aproape o tortură din punct de vedere legal, mă refer din punct de vedere psihic (…) şi nu este o formă în care se respectă drepturile omului“, a comentat Severin. El a pledat pentru revenirea la vechea prevedere referitoare la condițiile arestului preventiv. “Citeam pe Internet un studiu legat de ceea ce înseamnă suspiciune rezonabilă. Caracterul subiectiv este atât de mare, încât practic orice cetăţean, pornind de la o simplă delaţiune, poate intra în acest malaxor al suspiciunii rezonabile. Deci eu cred că n-ar fi rău dacă ne-am întoarce la indicii temeinice, cum este normal, cum este firesc“, a spus Severin.

Zgonea, revocat doar de PSD

Proiectul de modificare a regulamentului mai prevede că preşedintele Camerei va putea fi revocat înainte de expirarea mandatului, numai la propunerea liderului grupului parlamentar din care face parte, eliminându-se posibilitatea revocării acestuia la schimbarea majorităţii. Cu alte cuvinte, chiar dacă PNL ar avea majoritate, actualul președinte al Camerei, Valeriu Zgonea (PSD), poate fi schimbat doar la cererea liderului grupului PSD, Marian Neacșu.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Anunțul zilei în Bundesliga! Xabi Alonso și-a decis viitorul: „Acesta este locul potrivit pentru mine”

Antrenorul spaniol Xabi Alonso a confirmat vineri, într-o conferință de presă, că va continua pe banca formației germane Bayer Leverkusen şi în sezonul viitor,...

1 din 2 elevi, victimă a bullyingului

Un procent covârșitor de elevi - 81% - afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în vreme ce...

Șobolanii au invadat spațiile verzi din Târgoviște. FOTO

Primăria Municipiului Târgoviște pare că a rămas restantă cu deratizarea în acest an. Șobolanii de mari dimensiuni au fost suprinși de cetățeni ai orașului-reședință a...
Ultima oră
Pe aceeași temă