Partidul Social Democrat vrea să modifice regulamentul Camerei Deputaților pentru a-l debarca din fruntea instituției pe președintele Valeriu Zgonea. Eliminarea acestuia ar echivala cu deblocarea dezbaterilor pe o serie de legi delicate, prin care deputații încearcă să reducă puterile DNA și ANI.
Liderii PSD susțin că au găsit soluția juridică pentru revocarea lui Valeriu Zgonea din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Este vorba de modificarea regulamentului instituției, demers anunțat de președintele PSD, Liviu Dragnea.
„Am vorbit cu colegii mei să nu mai declanșeze proceduri care să se blocheze la domnul care fuge cu scaunul (Valeriu Zgonea – n.r.). Vor depune la Comisia de regulament o modificare de regulament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții Constituționale, care este o decizie firească. În regulament se spune că celui care este preşedintele Camerei i se poate solicita revocarea de către grupul din care face parte, iar decizia Curţii spune, în mod firesc, de către grupul care l-a propus, pentru că, fiind o funcţie administrativă, n-a fost prin concurs, ci printr-un vot politic”, a explicat Liviu Dragnea. Cu alte cuvinte, noul regulament va menționa expres că președintele Camerei poate fi revocat la solicitarea grupului care l-a propus. În acest fel, Valeriu Zgonea ar putea fi revocat din funcție chiar dacă nu mai face parte din Partidul Social Democrat. Întrebat dacă Victor Ponta are şanse să ocupe această funcţie, Liviu Dragnea a precizat că „nu este exclusă” această variantă.
Potrivit regulamentului în vigoare, în prezent, propunerea de revocare „se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparţine preşedintele“. Or, Valeriu Zgonea a fost exclus din PSD și, pe baza acestui articol, a blocat, săptămâna trecută, tentativa social-democraților de a-l debarca.
Actualul regulament a fost modificat tot de PSD în mai 2015, când social-democrații doreau să-i asigure poziția lui Valeriu Zgonea, în contextul zvonurilor despre schimbarea majorității parlamentare, printr-o alianță PNL-UNPR. Vechiul regulament permitea schimbarea președintelui Camerei odată cu schimbarea majorității parlamentare.
Codul Penal, luat în vizor
Cum se explică mobilizarea PSD pe acest subiect, în condițiile în care mandatul președintelui Camerei expiră oricum în noiembrie, odată cu alegerile parlamentare? Sigur, un prim motiv este legat de dorința lui Liviu Dragnea de a merge până la capăt cu sancționarea singurului lider PSD care i-a cerut demisia după ce a fost condamnat în dosarul fraudării referendumului din 2012.
Un alt motiv a fost pus pe tapet de Zgonea însuși. „Au fost trei discuții, toate axate pe aceeași chestiune – că avem nevoie de un președinte care să ne protejeze, care să nu ne bage în pușcărie, să schimbăm legile, să schimbăm Statutul deputatului și senatorului, astfel încât să nu mai fim funcționari publici, să nu ne mai hărțuiască nu știu cine ne hărțuiește”, a susținut Zgonea. Propunerea ca parlamentarii să nu mai fie funcționari publici a fost pusă pe tapet în decembrie 2013, fiind unul din proiectele votate în ziua botezată de presă „Marțea Neagră”.
Dacă la început declarațiile lui Zgonea puteau fi puse pe seama supărării acestuia față de colegii de la PSD, evenimentele ulterioare aveau să îi dea dreptate. Surse parlamentare afirmau că unii dintre deputații PSD pregătesc un proiect de lege în acest sens, prin care parlamentarii să nu mai fie funcționari publici, scăpând în acest fel de o serie de pedepse. Anterior, lui Zgonea i se reproșase în mai multe ședințe ale PSD că a blocat cele peste 20 de proiecte de modificare a Codului Penal, în favoarea inculpaților, aflate de doi ani de zile pe agenda Comisiei juridice. Între timp, Comisia juridică a Camerei Deputaților a votat un proiect care îi împiedică pe procurori să confiște înscrisuri de la avocați, existând posibilitatea ca noul proiect să afecteze dosarul lui Victor Ponta și Dan Șova.
De ce e important președintele Camerei
Mai mult, stenograma ședinței Birourilor Permanente reunite din 25 aprilie demonstrează că Valeriu Zgonea a blocat demersul unor deputați care încercau să își salveze colegii acuzați de conflicte de interese după ce și-au angajat rudele la birourile parlamentare. Inițial, parlamentarii PSD și UDMR au încercat să pună pe ordinea de zi un proiect de hotărâre prin care să se dezincrimineze conflictul de interese pentru cei care și-au angajat rudele până în anul 2013. Un proiect de hotărâre este avantajos pentru că intră rapid în vigoare, fiind necesar doar votul Camerelor reunite, fără să fie nevoie de promulgarea președintelui. Cel care a blocat demersul a fost chiar Valeriu Zgonea, care a cerut depunerea unui proiect de lege. „Vreau să înțelegeți că noi nu avem competențe legale de a interpreta un text de lege având un proiect de lege pe care îl votăm care interpretează un text de lege. Aceasta este procedura constituțională”, a afirmat Zgonea. În cele din urmă, inițiatorii proiectului au fost nevoiți să recurgă la depunerea unui proiect de lege – procedură de durată, care presupune adoptarea de către fiecare Cameră, separat, și trimiterea la promulgare la președinte, care poate cere, o singură dată, reexaminarea proiectului de lege.
Blocarea acestui demers de către Zgonea demonstrează de ce este importantă poziția de președinte al Camerei Deputaților. În scenariul PSD, Victor Ponta urmează să joace rolul liderului „democratic” care nu va bloca demersurile colegilor, fără a interveni în chestiuni de procedură parlamentară.
Ce se întâmplă la Camera Deputaţilor e o decizie a conducerii PSD. Mie mi se pare un pic de râs situaţia, ca să fiu sincer. Nu mi-am închipuit că cineva fuge cu scaunul. Nu sunt eu cel în măsură să comentez. E, repet, o decizie a PSD, a Camerei Deputaţilor. (…) Sunt într-o perioadă în care mă bucur de faptul că nu am funcţie.“ Victor Ponta, deputat PSD.
