După o încercare eșuată de a reveni în PNL, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu revine la planul inițial care prevedea formarea unui partid.
Lansarea Partidului Reformator Liberal, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a revenit ca prima variantă de lucru în scenariile liberalilor, care vor rămânerea alături de PSD. Soluția s-a impus după ce Tăriceanu și apropiații săi au ajuns la concluzia că șansele de a avea câștig de cauză la congresul PNL de la sfârșitul lunii iunie sunt scăzute. În plus, Tăriceanu a obținut postul de președinte al Senatului cu sprijinul PSD și social-democrații vor să vadă dovezi concrete că fostul premier contribuie la întărirea majorității parlamentare.
Un prim pas spre înființarea noului partid ar urma să fie făcut la finalul acestei săptămâni, când Tăriceanu și-a convocat susținătorii la o reuniune la Palatul Știrbey. Proiectul lui Tăriceanu va fi lansat alături de mai mulţi foşti demnitari ai PNL din guvernele Tăriceanu şi Ponta, precum şi de o serie de parlamentari. Neoficial, se mizează pe prezența a măcar zece parlamentari. Alături de Tăriceanu ar urma să fie prezenți foștii miniștri Daniel Chițoiu, Radu Stroe, Andrei Gerea sau Ovidiu Silaghi (trecut recent de la PSD la PNL). Lui Tăriceanu i se va alătura și fostul senator PNL Sorin Ilieșiu.
Primul pas
Ce se va întâmpla, concret, la această reuniune? Potrivit convocatorului trimis de Tăriceanu susținătorilor săi va fi lansat “un nou proiect pentru regăsirea identității liberale, către un stat inteligent bazat de cercetare și creativitate“. Chiar dacă în sms-ul trimis de grupul de inițiativă din jurul lui Tăriceanu este evitat cuvântul “partid”, senatorul Sorin Ilieșiu recunoaște că varianta este luată în calcul. “Noi vom anunța joi înființarea unui grup de inițiativă politică liberală. Obiectivul este salvarea liberalismului, în condițiile în care există pericolul dizolvării PNL într-un proiect coordonat de Traian Băsescu. Nu este exclusă transformarea grupului în partid”, afirmă Sorin Ilieșiu.
Deocamdată nu există, la nivel oficial, un deadline pentru noua formațiune. “Vom lua decizia în ceea ce privește partidul fie la reuniunea de joi, fie la una dintre reuniunile ulterioare ale grupului”, a adăugat Ilieșiu. El a spus că, personal, se pronunță pentru “refacerea USL”. De altfel, este și miza noii formațiuni: să strângă în jurul său parlamentari care să susțină Guvernul Ponta. Dacă înscrierea unui partid la tribunal este o operațiune complicată, care presupune strângerea a 25.000 de semnături, ecuația parlamentară poate fi mai ușor rezolvată. Ponderea unei formațiuni în cadrul unei coalții aflate la guvevrnare este dată de numărul de parlamentari pe care îi aduce și nu de statutul juridic.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens este cazul UNPR, care, în decembrie 2009 a pus umărul la instalarea Guvernului Boc. În schimb, Gabriel Oprea a devenit ministru, chiar dacă UNPR s-a înființat ca partid abia în mai 2014. În aceste condiții, formațiunea lui Tăriceanu va încerca, benficiind și de ajutorul PSD, să își formeze un grup independent în Camera Deputaților. În plus, odată înființată o astfel de structură, acesteia i se pot alătura și alți nemulțumiți din PNL, după congresul din luna iunie.
Călin Popescu Tăriceanu a demisionat din PNL în luna februarie, după ieșirea liberalilor de la guvernare. Cu câteva zile înainte de euroalegeri, Tăriceanu s-a reînscris în PNL, în organizația Satu-Mare, condusă de Adrian Ștef, cumnatul lui Ovidiu Silaghi. Conducerea centrală a PNL a dizolvat organizația, reclamând primirea nestatură a lui Tăriceanu, care trebuia să se înscrie în București, unde are domiciliul.
