Sicriul cu trupul neînsuflețit al seniorului liberal Radu Câmpeanu a fost depus, sâmbătă dimineață, în holul central de la parterul Senatului. Șeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și fostul președinte Ion Iliescu sunt printre personalitățile care i-au adus un ultim omagiu primului președinte al PNL, potrivit Agerpres.
Președintele Senatului a depus sâmbătă o coroană de flori la catafalcul lui Radu Câmpeanu. În acest context, Tăriceanu a susținut că Radu Câmpeanu a avut curajul să creadă că un lider politic trebuie „să dea direcția care trebuie urmată”.
„E interesant de spus, pentru maniera civilizată în care conducea ședințele, pentru capacitatea de a-i asculta pe ceilalți, de a le da posibilitatea să-și exprime ideile, de a face o sinteză la sfârșit și, nu în ultimul rând, ca un adevărat conducător, în final să spună ceea ce gândește, și nu să încerce, cum se întâmplă astăzi de multe ori din partea unor lideri politici, să se pună pe val. Avea curajul să creadă că un lider politic trebuie să dea direcția. Trăiesc un moment de tristețe și regret întrucât Radu Câmpeanu a fost cel care, împreună cu ceilalți vechi militanți liberali, a reaprins flacăra PNL și a liberalismului în România după 1990. Am avut privilegiul să asist la revenirea lui Radu Câmpeanu din exil și să-l însoțesc împreună cu colegii mei să formăm o echipă care a repus liberalismul în drepturi în România. Ceea ce este cel mai important în ce-l privește pe Radu Câmpeanu este modul în care ne-a demonstrat tuturor ce înseamnă să fii un om care să trăiești cu forța convingerilor proprii, cu demnitate și să arăți că, după atâtea suferințe în închisoare, în domiciliu forțat și în exil, iubirea de țară și de neam nu s-a pierdut. Era un om pentru care patriotismul nu era o vorbă în vânt, era un lucru pe care îl trăia în orice moment și pe care încerca să îl insufle și celor din jurul lui”, a spus șeful Senatului.
În opinia sa, Radu Câmpeanu a avut curajul de a milita pentru valorile euroatlantice, într-un moment în care societatea românească era ostilă acestui obiectiv pe care România l-a atins ulterior. „Meritul lui, nu numai în construcția PNL dar și pentru promovarea ideilor de democrație și libertate, este unul incontestabil. Atunci când aproape o întreagă societate era îndoită, dacă nu ostilă, în privința necesității apropierii României de valorile euroatlantice, el a avut curajul să vorbească răspicat despre acest obiectiv major pe care România l-a atins ulterior. Nu este foarte simplu să te pui contra curentului și să ai în aceste momente curajul să depășești clipe grele prin care a trecut în România și să militezi pentru ceea ce crezi că este mai bine pentru țara ta. Și eu și foarte mulți români îi vom purta o veșnică recunoștință”, a adăugat Tăriceanu.
Și fostul președinte Ion Iliescu a depus o coroană de flori la sicriul oponentului său. În acest context, Ion Iliescu a precizat că între el și seniorul liberal Radu Câmpeanu se stabilise o relație de stimă reciprocă, respect și prietenie.
„Am ținut să exprim niște gânduri calde, la adresa domnului Câmpeanu, cu care am avut o conlucrare pe care am apreciat-o amândoi. Ne-am cunoscut în ianuarie 1990, am contribuit împreună la construirea unei structuri politice adecvate vremii, când a apărut explozia de partide politice, după decretul lege din 31 ianuarie, și la 1 februarie erau deja 30 partide constituite. Atunci, am avut o primă întâlnire cu președinții celor 30 de partide, și am constituit CPUN-ul. A fost o găselniță potrivită pentru vremea respectivă. Domnul Câmpeanu a fost vicepreședintele acestui organism. A fost perioada în care am conlucrat nemijlocit și consider că, în istoria noastră, a construirii democrației românești noi, a fost o școală pentru noi toți, care participam și făceam parte din acest organism, dar și pentru țară, pentru că în dezbaterile din CPUN erau spectacolele cele mai interesante. Se televizau aceste dezbateri și lumea, seara, stătea în fața televizorului să guste spectacolul. A fost o perioada interesantă și o școală politică, pentru noi toți. Ulterior, domnia sa a fost ales în Senat, a fost vicepreședinte al Senatului, am avut contacte nemijlocite, deci ne-am cunoscut, ne-am apreciat reciproc și a rămas o relație de prietenie reală și de stimă reciprocă”, a declarat Ion Iliescu.
Întrebat despre campania electorală din 1990, Iliescu a răspuns că a fost cea mai frumoasă dezbatere politică a candidaților la funcția supremă în stat.
„Eu cred că a fost cea mai frumoasa campanie electorală, și cea mai frumoasă dezbatere politică a candidaților la funcția supremă în stat, cu domnul Câmpeanu și domnul Rațiu. Îmi amintesc, Răzvan Theodorescu era mediator, împreună cu Victor Ionescu și Emanuel Valeriu. Ei trei au moderat și aveam două ore programate, dar la cererea spectatorilor, s-a întins dezbaterea până la miezul nopții. Rămâne, cred, în istorie. Era prima dată când vedea lumea așa ceva. O dezbatere liberă, a trei candidați pentru președinția țării. A fost și un spectacol și o școală politică pentru noi dar și pentru cetățeni. Deci, am trăit o istorie comună cu domnul Câmpeanu și de aceea, între noi se stabilise o relație de stimă reciprocă, de respect și de prietenie”, a mai spus fostul președinte.
Totodată, și consilierul prezidențial Andrei Muraru a depus o coroană de flori la sicriul cu trupul neînsuflețit al seniorului liberal Radu Câmpeanu, transmițând un mesaj de condoleanțe din partea președintelui Klaus Iohannis.
„Am venit astăzi să aduc omagiul președintelui României, domnul Klaus Iohannis, să transmit condoleanțele domniei sale familiei îndoliate pentru cel care a fost o personalitate autentică a PNL, la reconstrucția căruia și-a adus o contribuție desăvârșită, și o adevărată voce a liberalismului românesc după 1990. Primul președinte al acestui partid care a reușit cred să impună o anumită atmosferă în încrâncenații ani ’90”, a spus Andrei Muraru.
Întrebat dacă Administrația Prezidențială a luat în calcul decorarea post-mortem a lui Radu Câmpeanu, consilierul prezidențial a răspuns: „Seniorul liberal este o personalitate și o valoare autentică a istoriei românești post-decembriste și este apreciat la întreaga sa valoare și cred că aceste lucruri au fost cu adevărat arătate în ultimii 25 de ani”.
Începând cu ora 15.00, sicriul va fi depus la Capela Mare a Cimitirului Bellu. Înmormântarea va avea loc duminică, la Cimitirul Bellu.
Potrivit familiei seniorului liberal, la slujba de înmormântare de duminică, de la ora 12,00, vor lua cuvântul președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul PNL, Alina Gorghiu, și istoricul Dinu Zamfirescu.
Cine a fost Radu Câmpeanu
Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947 – 1956 a fost deținut politic.
După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții. A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană” — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: „Buletinul Internațional pentru Românii din Exil” — BIRE. A fost fondator și animator al „Clubului de gândire liberală” — Paris (1986-1990).
A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio „Europa Liberă” și „BBC”.
Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice. În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Ședința de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) din 9 februarie 1990; ședințele CPUN s-au desfășurat în fostul sediu al Marii Adunări Naționale (MAN), care din anul 1997 a devenit Palatul Patriarhal.
A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului. În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu. La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologistă (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate. În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice.
A fost senator de București, din partea Alianței PNL-PD, ales la 28 noiembrie 2004, până la 12 decembrie 2008. Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Național „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler, conferit de Președinția României (5 decembrie 2002).
În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile. În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii „apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice”, adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media.
