O nouă suspendare a șefului statului nu doar că e foarte greu de justificat acum, cu mai puțin de două luni până la alegeri, dar și procedural e dificil de realizat. Nu în ultimul rând, demersul n-ar aduce vreun beneficiu românilor.
Operațiunea anunțată de liderul Senatului are puține șanse de succes din punct de vedere juridic și este o tentativă de a centra campania lui Tăriceanu și pe cea a premierului Victor Ponta pe lupta împotriva lui Traian Băsescu. De altfel, în viziunea lui Tăriceanu, referendumul de demitere ar urma să fie programat pe 2 noiembrie, ziua primului tur al prezidențialelor.
Călin Popescu Tăriceanu, autorul oficial al propunerii, s-a întâlnit, ieri, cu liderii grupurilor parlamentare pentru a le prezenta textul cererii de suspendare. În document, șeful statului este acuzat, printre altele, de implicare în campania electorală PMP. Însă, trebuie menționat că participarea șefului statului la campania electorală este posibilă pe baza unei decizii luată de Curtea Constituțională. Traian Băsescu este acuzat că a intervenit direct la preşedintele Comisiei Europene ”în problema comisarului român din cadrul Comisiei Europene”. Acuzația, lansată de Victor Ponta, ca o explicație pentru eșecul său în negocierile pentru comisarul european, nu a fost confirmată de surse independente. În plus, șeful este acuzat că ”a promovat raporturi instituţionale în forme necivilizate cu participanţii la viaţa publică”.
Cererea de suspendare are nevoie de semnăturile unei treimi din parlamentari. Votul în Parlament ar urma să aibă loc pe 23 septembrie, iar referendumul pentru demitere ar urma să fie programat pentru 2 noiembrie. Dacă șeful statului va fi suspendat, postul de președinte interimar va fi preluat de președintele Camerei, Valeriu Zgonea, și nu de Tăriceanu, care este șeful Senatului, dar se derobează, fiind candidat la prezidențiale.
Poziții divergente în PSD
Toate semnalele indică faptul că în spatele demersului lui Tăriceanu se află Victor Ponta, care a vorbit, în aprilie anul acesta, despre o “suspendare simbolică” a președintelui Traian Băsescu, la finalul mandatului, temă reluată, acum de Tăriceanu. Liderii PSD vor să se axeze pe o campanie prezidențială anti-Băsescu, dar rămâne de văzut dacă vor iniția demersuri juridice sau se vor rezuma la un război al declarațiilor. O decizie oficială ar urma să fie luată la congresul de vineri. Victor Ponta a declarat că iniţiativa lui Tăriceanu va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă “un rău mai puţin pentru ţară” . În schimb, vicepremierul Liviu Dragnea s-a arătat rezervat. “Nu ştiu dacă se pune problema acum, pentru că trebuie să ai o abordare pragmatică, până la urmă. Cu actuala legislaţie privind referendumul este destul de dificil”, a declarat Liviu Dragnea. Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a fost chiar mai tranșant. “Îmi pun pe de altă parte întrebarea ce am câștiga dacă am redeschide acest subiect, am reintroduce Curtea Constituțională într-o discuție și ar apărea discuții privind o eventuală prelungire, din nou, a mandatului domnului Băsescu după actul suspendării. Eu cred că trebuie să-și termine mandatul și prin cale democratică să avem un nou președinte”, a spus Titus Corlățean. Afirmațiile ministrului de Externe vin în contextul în care PSD ar risca reacții negative din partea partenerilor occidentali, în cazul inițierii unor demersuri juridice. Guvernul Ponta este deja criticat de ambasada SUA pentru emiterea de ordonanțe de urgență.
Rolul CCR
Dacă propunerea lui Tăriceanu va fi însușită de majoritatea parlamentară, suspendarea președintelui nu va fi o problemă din punct de vedere al adoptării de către Parlament. PSD are majoritate și fără sprijinul UDMR, partid care se opune suspendării. Împotriva suspendării s-au pronunțat, de asemenea, PNL , PDL și PMP. Însă, este greu de crezut că argumente de natură politică, precum cele din cererea de suspendare, vor trece de Curtea Constituțională. Acest for emite un aviz consultativ înainte de votul Parlamentului. Însă, potrivit legii, CCR poate judeca hotărârile Parlamentului, categorie în care se includ și cele privind suspendarea președintelui. Or, Constituția prevede că suspendarea președintelui se poate face atunci când acesta este vinovat de “încălcări grave” ale Constituției. Jurisprudența CCR arată că este greu ca instituția să încadreze acuzațiile aduse de Tăriceanu în această categorie. PSD, prin Eugen Nicolicea, a depus deja un proiect de modificare a legii prin care se restrânge aria hotărârilor Parlamentului pe care le poate judeca CCR.
UDMR nu susține un nou demers împotriva președintelui
Parlamentarii UDMR nu vor semna cererea lui Călin Popescu Tăriceanu privind inițierea unei noi proceduri de suspendare a președintelui Traian Băsescu și nici nu vor vota în favoarea unui astfel de demers, dacă se va ajunge la un vot în ședința Camerelor reunite. Vicepremierul Kelemen Hunor, care a anunțat decizia Uniunii, a făcut trimitere la inutilitatea unui astfel de demers: „Noi considerăm că în această campanie ar trebui să ne preocupe viitorul, nu trecutul. Traian Băsescu reprezintă trecutul. (…) Este un demers absolut inutil, la final de mandat“. Liderul UDMR a subliniat și că formațiunea sa nu este de acord, în principiu, cu ideea suprapunerii alegerilor prezidențiale cu un referendum de demitere, deoarece ar „bulversa“ campania electorală și mesajele transmise.
Nu este pentru prima dată când UDMR se situează pe o altă poziție decât celelalte formațiuni aflate la guvernare sau care susțin din Parlamentul Cabinetul Ponta III. Reamintim că, atunci când liderii PSD negociau cu reprezentanții PP-DD intrarea acestora la guvernare, maghiarii s-au opus răspicat unui asemenea pas, ceea a dus, în cele din urmă, la acordarea unor posturi de rang secund oamenilor lui Dan Diaconescu (de unde, inițial, era vorba de un post de ministru și mai multe funcții de secretar de stat). Mai recent, după ce premierul Ponta și-a asumat controversata ordonanță de urgență care permite aleșilor locali să migreze spre alte formațiuni politice, liderii UDMR au spus că parlamentarii Uniunii nu vor vota actul normativ când se va discuta în cele două Camere.
În sens invers, înainte de a fi făcut public mult-discutatul proiect al UDMR privind autonomia regiunii formate din județele Harghita-Covasna-Mureș, premierul a spus că PSD nu va fi de acord cu adoptarea lui în Parlament. Chiar dacă divergențele dintre UDMR și social-de-mocrați s-ar accentua, iar maghiarii ar decide ieșirea de la guvernare, premie-rul n-ar avea motive imediate de îngrijorare, deoarece voturile necesare în Parlament îi sunt asigurate de oamenii lui Tăriceanu.
Piedici în calea planului
Chiar dacă ar parcuge pe repede-înainte etapele parlamentare, așa cum au procedat în 2012, social-democrații și aliații lor tot ar avea problema validării referendumului de demitere. Potrivit deciziei Curții Constituționale din noiembrie 2013, reducerea la 30% a pragului de participare pentru validarea unui referendum național poate fi aplicată după 16 decembrie 2014 (adică, la un an de la publicarea legii în Monitorul Oficial).
Cu alte cuvinte, dacă un referendum de demitere ar fi organizat simultan cu turul I al alegerilor prezidențiale, adică pe 2 noiembrie, așa cum a spus Călin Popescu Tăriceanu că își dorește, pragul de validare va fi de 50% și nu de 30%. Or, acest prag este foarte greu de atins, chiar dacă, în mod tradițional, prezența la prezidențiale este mai mare decât la alte tipuri de alegeri.
Apoi, pentru ca referendumul să poată fi organizat pe 2 noiembrie, ar trebui ca votul din Parlament asupra cererii de suspendare să fie dat cu cel mult 30 de zile înainte și nu pe 23 septembrie, așa cum intenționează Tăriceanu. Nu de alta, dar Constituția stabilește că trebuie consultată populația „în cel mult 30 de zile“ de la votul în ședința comună a celor două Camere.
Nu în ultimul rând, pentru a se încadra în calendarul destul de strâns, puterea ar trebui să meargă cu cea de-a treia suspendare în ritm alert, fără să mai înființeze o comisie parlamentară de anchetă. La prima suspendare, în 2009, când a fost creată o astfel de structură, la conducerea căreia a fost instalat Dan Voiculescu, de la inițierea procedurii de suspendare și până la votul în Parlament au trecut trei luni. În 2012, USL a fost, în schimb, deosebit de „operativ“, reușind în doar patru zile să schimbe atribuțiile Curții Constituționale, să-i schimbe din funcții pe Avocatul Poporului și președinții celor două Camere, să depună și să voteze cererea de suspendare.
