UDMR consideră că este "inimaginabil şi inadmisibil" ca în anul 2014 maghiarii să fie ţinta atacurilor şi manifestărilor anti-etnice, apreciind că ancheta DIICOT, declanşată după şedinţa Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR din 13 decembrie, este o chestiune "foarte gravă", relatează Mediafax.
Potrivit unui comunicat al UDMR transmis, miercuri, şi semnat de secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, Uniunea a aflat din presă despre faptul că DIICOT a declanşat o anchetă, iar dacă intenţia a fost, de fapt, "o glumă", atunci aceasta îi amuză pe reprezentanţii UDMR.
"UDMR a fost înştiinţată din presă despre faptul că DIICOT a demarat o anchetă împotriva Uniunii, cauza fiind afirmaţiile făcute în cadrul şedinţei de sâmbătă a CRU. Legea invocată de DIICOT se referă la prevenirea terorismului. În cei 25 de ani de existenţă, Uniunea a ales mereu calea dialogului în orice domeniu al vieţii politice, chiar şi în condiţiile în care, în tot acest timp, dincolo de graniţele României, nu se întâmpla acelaşi lucru.Dacă intenţia este, de fapt, o glumă, atunci ne amuză, dar în caz contrar aici este vorba de un aspect foarte grav. În anul 2014 este inimaginabil şi inadmisibil ca maghiarii să fie în permanenţă ţinta atacurilor şi manifestărilor anti-etnice, indiferent că este vorba despre măsurile prefectului judeţului Covasna şi a celui din Mureş sau cazul de faţă, aflat în atenţia auorităţilor", a arătat Kovács Péter.
El speră ca UDMR să primească în zilele următoare detalii concrete cu privire la acuzaţiile aduse, deoarece din comunicatul DIICOT "nu reiese destul de clar la care declaraţie, luare de poziţie sau hotărâre CRU se face referire".
De asemenea, tot miercuri, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat că la Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR din 13 decembrie nu s-a spus sau făcut nimic care să intre sub incidenţa Codului Penal, adăugând că este posibil ca traducerea declaraţiilor să fi fost greşită.
"Dacă voi fi invitat la DIICOT, cu siguranţă procurorii vor lua textul în limba maghiară, îl vor retraduce şi vor vedea că am spus că noi suntem provocaţi de către prefect şi sper că nu este în interesul nimănui să se întâmple ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureş. Nici atunci nu a fost în interesul nostru şi nici acum nu este în interesul nostru, deci este evident că e în interesul altcuiva să ne provoace ca să fie un conflict interetnic. Eu cred că lucrurile sunt clare, presa de limba română a tradus cum a vrut sau cum a putut, nu ştiu, s-a greşit undeva, dar eu sunt foarte liniştit, sunt convins că în momentul în care voi ajunge, dacă voi ajunge, în faţa procurorilor, ei vor lua nu traducerea, ci textul pe care eu l-am spus”, a afirmat Antal Árpád.
Potrivit unui comunicat de miercuri al DIICOT, procurorii au început urmărirea penală in rem după declaraţii de la tribuna CRU al UDMR din 13 decembrie.
"Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus la data de 15 decembrie, în temeiul art. 305 alin. 1 şi 2, începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare prev. de art. 206 Cp săvârşită în condiţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului", se arăta în comunicat.
Procurorii DIICOT s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în 13 decembrie, de la tribuna Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al Uniunii Maghiare din România (UDMR) de la Târgu Mureş, "au fost făcute declaraţii susceptibile de a întruni elementele infracţiunii prevăzute de art. 206 Cp săvârşită în condiţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului".
La CRU al UDMR din 13 decembrie, unde s-a votat ieşirea formaţiunii de la guvernare, a luat cuvântul şi primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care ar fi cerut indirect premierului să-l "instruiască" pe prefectul de Covasna "să îi lase în pace pe maghiari", el amintind în acest context de conflictul interetnic de la Târgu Mureş din 1990, potrivit unor relatări din presă.
Declaraţii pe acelaşi subiect, inclusiv cu trimitere la evenimentele de la Târgu Mureş din 1990, a făcut presei, în 13 decembrie, şi vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, care a cerut Guvernului măsuri împotriva prefectului de Covasna, Marius Popica, după amenda dată filialei PCM, susţinând că este "inadmisibil", ilegal şi "caraghios, dacă n-ar fi tragic" să se dea amenzi pentru cântarea "imnului tuturor maghiarilor".
Borbely Laszlo a spus că solicită Guvernului să îi ceară lui Popica retragerea deciziei de amendare a filialei PCM Covasna.
"Ceea ce s-a întâmplat iarăşi în aceste zile în judeţul Covasna este inadmisibil şi chiar nu înţelegem ca un prefect să interzică, oricui, atunci când există şi prevederi legislative în acest sens, ca la o manifestare în cadru organizat să se cânte unul din simbolurile maghiarimii, imnul tuturor maghiarilor. Noi nu ne-am fi gândit niciodată că, după 25 de ani de democraţie, se va gândi un prefect să-i amendeze pe cei care cântă un imn care e un simbol naţional şi conform prevederilor legale poate fi cântat cu anumite ocazii, atunci când avem o asemenea manifestare", a spus Borbely.
El a adăugat că amendarea constituie "numai un exemplu", amintind că preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a renunţat la funcţia de vicepremier după ce reprezentanţii Uniunii nu au fost consultaţi în legătură cu atitudinea României legată de iniţiativa cetăţenească europeană privind drepturile minorităţilor.
"Cerem Guvenului să ia măsurile legale, pentru că e inadmisibil, nu vă supăraţi, şi e chiar caraghios, dacă n-ar fi tragic, ca, dacă se întâlnesc 100-200 de oameni şi, vă repet, într-un cadru organizat, cântă acest imn, pe care îl cântăm şi de 15 Martie şi nu a comentat, slavă Domnului, timp de 25 de ani, decât cu rare ocazii, cineva acest lucru, partidele extremiste – deci să ne trezim, după 25 de ani, când astăzi încă suntem la guvernare, să se trezească prefectul să ia asemenea măsură. Deci da, vom cere Guvernului să ceară prefectului să retragă această decizie, care este, vă repet, şi ilegală, pentru că avem o Hotărâre de Guvern din 1992 care precizează foarte clar că pot fi folosite aceste simboluri", a susţinut Borbely.
El a arătat că speră că nimeni nu vrea să se ajungă la o situaţie comparabilă celei din martie 1990 de la Târgu Mureş şi că astfel de decizii au şi "o contrareacţie, o mai mare solidaritate", care înseamnă că maghiarii simt că sunt în pericol simbolurile lor naţionale.
