Parlamentarii UDMR au depus două proiecte de lege care ar putea antrena, potrivit opoziției, obligația statului român de a angaja mii de etnici maghiari în instituțiile publice. Guvernul a evitat, până acum, să se pronunțe, iar social-democrații spun că nu au văzut încă proiectele.
Primul din cele două proiecte modifică Ordonanța nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Este vorba, mai precis, de introducerea unui alineat nou, care spune că în unitățile administrativ-teritoriale (adică județe, orașe și comune) în care minoritățile au o pondere de peste 20%, cetățenii aparținând acestora „au drept de petiționare în limba lor maternă și dreptul de a primi răspuns în aceeași limbă“. Ce ar înseamna acest lucru? Aflăm chiar din expunerea de motive: limba să fie folosită nu doar în relație cu autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, ci și „în relația cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, precum și cu companiile și societățile naționale, societățile comerciale de interes județean sau local sau regiile autonome“. Și mai clar, doar sub denumirea generică „servicii publice descentralizate ale ministerelor“ intră peste 40 de instituții locale, precum Inspectoratul județean de Poliție, Serviciul județean de Ambulanță, Comisariatul județean pentru Protecția Consumatorilor, Casa județeană de Asigurări de Sănătate și, respectiv, de Pensii, Direcția județeană a Finanțelor Publice, Direcția Silvică sau Inspectoratul Școlar județean. La acestea se adaugă regiile autonome județene de drumuri și poduri, apă-canal, etc., ba chiar și Poșta. Pentru a putea răspunde petenților în limba maternă, toate aceste instituții vor trebui, evident, să aibă angajat un vorbitor al limbii respective. Sesizat încă din 11 martie asupra proiectului, Guvernul nu a emis vreun punct de vedere.
Al doilea proiect al UDMR, semnat aproximativ de aceeași parlamentari, completează Ordonanța nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în sensul ca minoritarii să se poată adresa Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în limba maternă. Similar primului proiect, răspunsul instituției va trebui să fie în aceeași limbă.
Acuzele opoziției
Liberalii consideră, prin vocea senatorului de Bihor Cristian Bodea, că UDMR urmărește prin cele două proiecte de lege angajarea a „mii sau zeci de mii“ de bugetari de etnie maghiară în toată țara. Mai precis, parlamentarul PNL susține că vizate nu ar fi doar instituțiile din județele în care populația maghiară depășește 20% (Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj), ci din întreaga țară. Iar de vină ar fi formularea nu foarte clară a textelor propuse. „ Niciunui cetățean din Valea lui Mihai (comună din județul Bihor – n.r.) nu-i poți interzice să se adreseze Poliției din Constanța“, și-a explicat Bodea raționamentul.
Senatorul PNL spune, totodată, că premierul ar fi consimțit tacit asupra celor două proiecte prin neprezentarea punctului de vedere al Guvernului. „Victor Ponta s-a făcut că nu vede aceste proiecte şi, ca să nu supere UDMR, a aruncat pisica la Parlament, ambele proiecte fiind inițiate de UDMR şi doar pentru minoritatea maghiară“, a mai declarat Bodea.
Ce spune puterea
Contactat de România liberă, deputatul Antal Istvan, unul dintre semnatarii celor două proiecte, spune că nu ar fi vorba de ministere sau de instituțiile din alte județe decât cele în care maghiarii au peste 20% pondere. Parlamentarul UDMR admite însă existența unui calcul cu privire la angajarea minoritarilor maghiari. „Noi dorim ca și etnicii maghiari să aibă o șansă, să fie angajați în acele instituții care rezolvă probleme care țin și de minoritatea noastră. În cazul CNCD, este bine să existe un angajat care să cunoască mai bine problematica minorității, decât unul care nu a avut tangențe în viață cu această minoritate“, ne-a declarat Antal.
Chestionați cu privire la proiectele UDMR și la acuzele opoziției, social-democrații se apără spunând că nu cunosc încă propunerile partenerilor de guvernare. „Nu am văzut proiectele încă. Dar, asta cu angajarea a mii de etnici maghiari, nu mi se pare corectă din partea liberalilor“, ne-a declarat Viorel Arcaș, vicelider al grupului PSD din Senat. Potrivit acestuia, „tot etnicii maghiari sunt angajați și acum“ în județele în care predomină minoritatea, dar vor trebui analizate cu atenție cele două proiecte.
