USR este a treia forță politică, dar rămâne vulnerabil din cauza lipsei de ideologie. Destrămarea sau succesul partidului depind de mutările liderilor din următoarele luni, cred analiștii politici.
USR a obținut 43 de mandate la alegerile parlamentare din 11 decembrie după ce peste 625.000 de români au pus ștampila pe această formațiune, sensibili la mesajul de înnoire a clasei politice. Cu toate acestea, semnele de întrebare despre viitorul USR rămân. Peste problemele clasice ale unui partid nou, cum ar fi lipsa de structuri în teritoriu, se suprapun cele specifice – lipsa unei ideologii sau orgoliile unor lideri cu personalitate.
Citește și editorialul jurnalistului Cătălin Prisacariu: Premierul Moș Crăciun. Garantat Dragnea │OPINIE
Pentru Dragnea, poporul constă, de fapt, într-o colecție de infantili la cap care pot fi mințiți că Moș Crăciun există, dar se arată numai o dată la patru ani. De data asta, apare azi, la Cotroceni. Iar când se înfățișează, în sfârșit, vorbește cu vocea lui Liviu de la Teleorman și face cadouri din programul de guvernare al PSD, indiferent ce nume e cusut pe ecusonul de pe costumul de Moș Crăciun. Citește aici tot editorialul!
Politologul Stelian Tănase anticipează că USR va avea mari probleme de unitate. „USR-ul este un partid incolor din punct de vedere ideologic, are un discurs negativ, în sensul că sunt împotriva a ceva, protestează, fac procese. Nu sunt nici de dreapta, nici de stânga”, a comentat Tănase. El a găsit și mișcări similare în țări occidentale.
. „USR nu este un partid ca la carte, ci o mișcare venită din societatea civilă. Aș spune mai curând că sunt spre stânga, pentru că vin masiv din zona societăţii civile, proteste, cam pe aici sunt. Ei dacă ar fi la Paris sau la New York, cu siguranţă că ar fi în zona asta a protestelor antiglobalizare, revendicări civice”, a comparat Stelian Tănase.
Puncte tari, puncte slabe
El crede însă că un asemenea comportament nu poate funcționa la nesfârșit. „Vom vedea cum se vor comporta în Parlament, pentru că la fiecare decizie ar trebui să se poziționeze. Nu au un corp comun de idei și, probabil, o să voteze când pe o parte, când pe alta”, a explicat Tănase.
Politologul invocă și scenariul ruperii USR. ”Forțele centrifuge vor crește dacă nu va exista o clarificare ideologică. Eu am fost în conducerea Partidului Alianței Civice, care s-a rupt când a trebuit să aleagă o ideologie. Un partid fără ideologie e un banc prost”, a concluzionat Tănase.
Citește și comentariul jurnalistului Marius Ghilezan: De ce a pierdut PNL alegerile? │OPINIE
Cotat în decembrie 2014 cu 41% din încrederea populaţiei, fiind pe un trend crescător după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale, PNL părea să fie marele victorios al alegerilor din 2016. Ulterior, a acaparat şi PDL. Totul părea că merge fluierând spre victoria din 2016. Dar ce s-a întâmplat? Care au fost motivele cruntei prăbuşiri? Citește aici tot comentariul!
Pe de altă parte, sociologul Barbu Mateescu atrage atenția că în România nu putem vorbi de o dezbatere ideologică la fel ca în țările occidentale. „Noi avem o confruntare legată de ritmul reformelor, și nu de ideologie. Din acest punct de vedere, USR face parte din același curent reformist din care au făcut parte CDR, Alianța D.A. sau PDL-ul cu Traian Băsescu”, menționează Mateescu.
În opinia sa, marea dilemă a noului Parlament va fi poziționarea față de justiție, iar la acest capitol atitudinea USR este clară. „Desigur că vor exista și dezbateri cum ar fi cele legate de modul de cheltuire a banului public, care este tradițional ideologică, iar aici va fi important cum vor reacționa diverșii lideri USR, cum se vor poziționa ideologic”, crede Mateescu. „Dacă lucrurile nu se vor limpezi, e posibilă și ruptura, dar asta depinde de cum se vor clarifica lucrurile în lunile următoare”, a menționat sociologul.
Model de import sau original?
Politologul Andrei Țăranu atrage atenția însă că fenomenul partidelor care vor să atragă alegători diferiți (catch-all parties) nu este specific numai României. El menționează în acest sens partidele de factură republicană din Franța sau Mișcarea Cinci Stele din Italia.
„Acest gen de partide preiau mai multe formule ideologice. Au un mesaj social de stânga cuplat cu un mesaj economic de dreapta și cu diverse alte elemente”, a explicat Țăranu. „În România, USR este mai degrabă o platformă politică, nu un partid. Există atât lideri cu agende diferite, cât și formațiuni mici, gen Partidul pentru Iași sau Partidul Oamenilor Liberi care s-au grupat în jurul fostului USB pentru a putea intra în Parlament”, remarcă Țăranu.
El crede că în Parlament USR nu se va poziționa ideologic, ci va merge pe linia anti-PSD prefigurată de liderul Nicușor Dan. Țăranu nu crede, însă, în ipoteza plecării unor parlamentari USR, din moment ce acest partid are „potențial de creștere”. ”Doar în măsura în care USR nu va rezista ca partid vor pleca la alte partide”, a comentat Țăranu.
Sociologul Bogdan Dospinescu precizează că, în comparație cu alte partide anti-sistem (Syriza/Grecia, Podemos/Spania, PVV/ Olanda sau Frontul Național/Franța), USR nu are ideologie, fapt asumat inclusiv discursiv de Nicușor Dan. „Singurul element comun este discursul anti-sistem, cu accente populiste”, este asemănarea identificată de sociolog.
El crede că este prematur să vorbim de eventualitatea unor plecări din USR pe criterii ideologice. „USR are un culoar mai bun decât PNL pentru a se impune ca principal partid de opoziție, dar pentru asta trebuie să își definească și un discurs ideologic, prin care să ofere răspunsuri punctuale la ce propune puterea, în afara unui vag «nu suntem de acord» și a discursului anti-corupție”, crede Bogdan Dospinescu.
Sar primele scântei
Sergiu Moroianu, membru al comisiei de arbitraj în Uniunea Salvaţi România și soţul lui Clotilde Armand, vicepreședinte USR, a fost exclus recent din partid, în urma unei decizii luate de Biroul Naţional al partidului. Moroianu a fost acuzat că ar fi „prejudiciat grav imaginea USR”, fapt incompatibil cu statutul de membru.
Decizia a fost luată în contextul în care Moroianu, membru al comisiei de arbitraj a USR, a exprimat pe Facebook o serie de critici la adresa șefului campaniei electorale a formaţiunii, Matei Păun, dezaprobând modul în care au fost alocate fondurile în timpul campaniei, dar și felul în care partidul a reacţionat la criticile aduse de adversarii politici, privind o posibilă apropiere de George Soros.
Citește și analiza sociologului MIrcea Kivu: Câteva observaţii despre alegeri │OPINIE
Rezultatul alegerilor a dat naştere unei serii de binevenite comentarii şi analize, încercări de explicare a performanţelor sau contraperformanţelor competitorilor. Simt nevoia de a nuanţa unele din afirmaţiile care circulă în spaţiul public. Să le luăm pe rând. Citește aici întreaga analiză!
