Un profesor universitar din Paris i-a trimis o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta pentru a-i arăta, într-o notă ușor ironică, realitatea de la secția de votare din capitala Franței și cu ce piedici s-au confruntat cei care au încercat să voteze. Iată în continuare textul integral al scrisorii deschise:
”Paris, 3 Noiembrie 2014
Stimate d-le Victor Ponta,
Mă numesc Dan Angelescu, sunt profesor la Universitatea Paris-Est din Franța. Am un doctorat în fizică de la universitatea Princeton, o licență de la California Institute of Technology (amândouă în Statele Unite), iar înainte de aceasta am fost olimpic la fizică. Trăiesc în diasporă de douăzeci de ani. Vă mărturisesc că niciodată nu m-am considerat nici peste poate de inteligent, și nici nu m-am mândrit cu capacitate de a înregistra și interpreta detaliile subtile ale tuturor situațiilor. Însă declarația pe care ați făcut-o pe postul de televiziune Antena 3 mi-a demonstrat că, față de o persoană ca dvs., sunt aproape primitiv. Ba chiar aș merge până la a mă considera prost, prin comparație.
Eu am venit naiv la vot la secția de la Ambasada României din Paris, am stat la coadă alături de oameni care mi s-au părut perfect normali, și care au așteptat ca și mine ore în șir la coadă. Departe de mine gândul că aceștia se prefăceau a fi oameni obișnuiți, fiind de fapt agenți aduși acolo în scopuri electorale. Insă, în apărarea mea, trebuie să spun că erau foarte bine camuflați: un domn cu o fetiță în cărucior, un altul care spera să voteze până la 20:30 ca să poată să își ia băiețelul de la cinema, o fată care citea poezii. În orele de coadă, am ajuns să ne cunoaștem, și am ajuns chiar să cred că și ei erau naivi și proști ca mine. Sau poate, cum ați observat dvs., încercau să mă manipuleze. Nu știu.
La ora 21, încet-încet, coada a înaintat și ne aflam în centrul de votare. Stupid din partea mea, însă aveam impresia că legea spune că în aceste condiții îmi trebuie respectat dreptul la vot. Așa credeau, aparent, și cei din jurul meu. Ei bine, se vede că nu am înțeles bine textul legii, deși l-am recitit de mai multe ori de pe sit-ul web al ambasadei. Ba chiar domnul președinte al secției de votare mi-a explicat că deși așa e legea (aici măcar nu m-am păcălit !), și deși s-a făcut cerere la biroul electoral central ca programul de votare să fie prelungit, a primit instrucțiuni clare ca votarea să se oprească la 21:00 deși erau persoane în secție care au fost împiedicate să voteze.
Atunci, furios, am strigat și eu, ca cei din jurul meu "Vrem să votăm!". Nu am avut pancarte, nu știam că trebuiau pregătite dinainte (ce idee originală ați avut !), și de altfel în jurul meu nimeni nu avea. Toți păreau oameni obișnuiți, frustrați însă de decizia pe care o considerau ilegală de a nu li se acorda dreptul la vot, și reclamandu-și-l. Un drept care (pentru noi cei proști cel puțin) ar trebui să fie constituțional. Chiar am crezut pentru o secundă (orice bănuiala mi-a fost însă risipită după intervenția dvs. la televizor) că dumneavoastră ați fi fost personal implicat în această organizare proastă a alegerilor, pentru ca noi cei din străinătate să nu putem vota așa cum am dori. Probabil o altă consecință a manipulării la care am fost supus, inconștient. Ce bine că m-ați luminat!
În naivitatea mea, nu mi-am dat nici măcar seama că puteam să fiu transportat cu autobuzul, gratuit, de către acei domni manipulatori la care ați făcut aluzie dvs. Eu am venit ca prostul cu mașina, stând în trafic, consumând benzină și plătind o parcare scumpă ca să mă pot prezenta la vot. Vă rog ca la turul 2 să se publice lista stațiilor autobuzului electoral, ca să putem profita cu toții de el.
Recitind ce am scris, mi-am adus aminte nu știu de ce de anii de doctorat, și de lunile de muncă pe care le-am petrecut la redactarea tezei. Și mi-am dat seama că până și aici, domnule Ponta, v-ați dovedit pe deplin superioritatea. Pentru dvs. totul trebuie să fi fost așa de simplu și de ușor, de parcă altcineva v-ar fi scris deja textul, dvs. rămânându-vă doar să îl transcrieți. Păcat că noi, cei proști, nu înțelegem cum merg lucrurile. Ce bine însă că vă găsiți timp să ne explicați dumneavoastră, întotdeauna cu elcovența exemplului personal.
Vă mulțumim !
Cu multă considerație,
Dan Angelescu
Profesor
Universitatea Paris-Est
Franța”
