Numărul românilor care au mers duminică să voteze i-a luat prin surprindere atât pe politicieni, cât şi pe analişti. Până la închiderea ediţiei, datele oficiale arătau că prezenţa la vot a fost apropiată de cea din 2009, când numărul votanţilor s-a apropiat de 60%. Am încercat să aflăm o explicaţie pentru acest lucru de la sociologi şi analişti.
Recordul prezenței la vot la nivel național în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din ultimii 10 ani era deținut, până la aceste alegeri, de scrutinul din 2009, când peste 58% din persoanele cu drept de vot s-au prezentat la urne. Turul II din 16 noiembrie 2014 devansează cifrele-record de acum cinci ani, potrivit cifrelor parțiale furnizate de Biroul Electoral Central.
Citește și: VIDEO. UPDATE – Prezența la vot la nivel național, 62,04% la ora 21:00. În București: 65,53%
Astfel, până la ora 19.00, votaseră deja peste 10 milioane de alegători, 55% din numărul celor înscrişi pe liste, față de doar 35,10% în primul tur. La turul II al alegerilor prezidenţiale din 2009, până la ora 16.00 îşi exprimaseră opţiunea prin vot 40,10% din alegătorii înscrişi pe listele electorale. Încă de la primele ore ale zilei de ieri, oamenii au ieșit la vot în număr semnificativ mai mare decât în turul I. Numărătoarea de la ora 13 arăta că votaseră 27,22% la nivel național, față de 20,78% la primul tur. Până la aceeași oră, în turul al II-lea al alegerilor din 2009 își exprimaseră votul puțin peste 24 procente din persoanele cu drept de vot.
Așadar, ce i-a convins pe români să iasă la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale în număr considerabil mai mare decât în primul tur și chiar decât la alegerile prezidențiale precedente?
Sociologi și politologi explică pentru „România liberă“ care au fost factorii ce au urcat prezența la vot până spre 60%, un record pentru alegerile prezidențiale din ultimul deceniu.
Cu fața spre politică, pe ultima sută de metri
„O Românie urbană, activă, care în ultimii ani s-a desprins de politică în ani precum 2009 și 2014 s-a întors cu fața spre politică într-un ultim gest de luciditate. În ultima clipă şi-au dat seama că e vorba nu doar de a trimite un politician sau altul la Cotroceni, ci e vorba de viitorul copiilor lor”, explică directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru.
La alegerile prezidențiale din România, în mod tradițional la turul al II-lea se prezintă mai puțini alegători. Prima excepție a fost anul 2009, când prezența la vot în cel de-al doilea tur a fost cu 3,65% mai mare decât în primul. Aceeași tendință se observă și la alegerile din acest an. Explicația: în turul al II-lea al alegerilor din 2009 și 2014, lupta a fost centrată pe două caractere total diferite, este de părere Moraru. Astfel, nu a fost vorba de un vot pentru primar, partide, Parlament, ci doar de doi oameni, față în față: „E ca la meci, ei sunt mai prinși în febra alegerilor”. Moraru pune prezența mai mare la vot și pe seama fenomenului cozilor, temă intens dezbătută în campania dintre cele două tururi: „Indiferent că e vorba de coadă la un sat din țară, sau că e la Londra, la Paris, îți creează o senzație de îngrijorare, de panică”.
Ce rol a avut Traian Băsescu
O altă posibilă explicație a implicării politice mai mari a românilor în acest al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar putea fi clivajul creat de prezența președintelui Traian Băsescu în centrul campaniei electorale, crede analistul Alexandru Radu, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“.
“Nu numai că numele lui Traian Băsescu a fost invocat de Victor Ponta și ai lui, dar chiar el a fost prezent în această campanie, ceea ce a dus la un clivaj. Iar această separare a societăţii a crescut gradul de implicare în viața politică, printr-o accentuare a stratificării, a polarizării, a opțiunilor politice”, explică Alexandru Radu, fost vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente între 2004 și 2007.
Analistul împarte nevotanții în două categorii. Sunt cei care nu votează niciodată pentru că nu sunt interesați de politică și care nu vin la vot indiferent ce se întâmplă în campanie.
“Dar mai sunt cam 10% care sunt activați în momente bipolarizate, tensionate, care spune «aș vrea să votez, dar nu știu cu cine». Acestora le e mai greu să aleagă în turul I, când sunt mulți candidați, și al doilea tur îi ajută prin simplificarea alegerii: au doar două opțiuni și le este mai ușor să aleagă”, explică Radu. Potrivit politologului, campania dintre cele două tururi a fost una slabă, “chiar cea mai slabă”, fapt însă ce nu duce neapărat la o mobilizare scăzută la vot.
Campania murdară a mobilizat la vot
Sociologul Barbu Mateescu aduce în discuție un alt factor, și anume campania murdară dusă de unul dintre candidați. “Discursul negativ al lui Victor Ponta a mobilizat pe mulți la vot, de partea ambilor candidați”, spune Mateescu. Astfel, arată analistul, i-a convins pe unii că oponentul lui Ponta este așa cum spune Ponta, dar a convins și pe mulți alții că un candidat care derulează o campanie atât de murdară merită sancționat printr-un vot dat celuilalt. La primul tur existau multe sute de mii de persoane fie anti-Ponta, fie anti-Iohannis, nu aveau tentația să aleagă vreunul dintre candidați, așa că nu au ieșit la vot. „Cei care au ieșit acum în număr mare cred că sunt genul ăla care nu se uită niciodată la fotbal, dar se uită la Cupa Mondială, la meciul final. Și se uită cu prietenii, la bere. Sunt oameni pe care i-au convins prietenii, colegii, familia să iasă să voteze”, spune Mateescu. Lipsa unei campanii în primul tur și una intens mediatizată în cel de-al doilea tur explică de ce românii au ieșit în număr mai mare la vot la scrutinul de ieri, este de părere analistul politic Remus Ștefureac, director al institutului de cercetare INSCOP: “În turul II au fost dezbateri, chiar mediatizate intens, confruntarea electorală a fost mai vizibilă”. Acesta spune că e vorba atât despre o simplificare a opțiunilor, fiind doar doi candidați în turul II, cât și despre o intensitate mai mare a competiției.
