Guvernul nu înființează noi secții de votare în străinătate, dar susține că în diaspora vor putea vota un număr dublu de români față de primul tur. Bugetul Ministerului Afacerilor Externe a fost majorat cu 1,5 milioane lei, din Fondul de rezervă, pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în străinătate, urmând să fie asigurate mai multe ştampile şi cabine de vot, iar lista personalului să fie suplimentată, a anunţat ministrul de resort, Teodor Meleşcanu.
Astfel, fiecare secţie de vot din străinătate unde este necesar va avea câte șapte ştampile şi cabine de vot, numărul maxim acceptat. MAE a propus o listă cu 800 de persoane pentru secțiile de votare, din care Biroul Electoral pentru străinătate a selectat o listă de aproximativ 120 persoane. Acestea sunt atât din centrala MAE, cât şi din afara acesteia, urmând să le fie asigurate, cu 850.000 lei, cheltuielile de transport şi cazare. Formularul declaraţiei pe propria răspundere poate fi descărcat de membrii diasporei de pe site-ul MAE şi doar semnat în secţia de votare. Meleșcanu a anunțat măsuri și pentru cei care nu au acces la internet. „Am decis să punem la dispoziţie formulare xerocopiate şi pixurile necesare”, a indicat ministrul una dintre soluțiile pentru rezolvarea problemei. În lipsa unor secții suplimentare, ministrul a apelat inclusiv la sfaturi: românii din străinătate să se prezinte la alegeri, în turul II, de la primele ore ale dimineţii, pentru a evita aglomeraţia. Guvernul a anunțat că va tipări 800.000 de buletine de vot pentru străinătate, față de 600.000 în primul tur.
Secțiile de votare, pasate BEC
Problema esențială, cea a înființării de noi secții de votare în străinătate, a fost pasată de Meleșcanu în parohia Biroului Electoral Central (BEC). “Punctul de vedere al MAE este că, potrivit prevederilor legale actuale, acest lucru nu se poate face între cele două tururi de scrutin, dar nu ministerul este cel care are autoritatea de a interpreta”, a arătat Meleşcanu.
Întrebat dacă în şedinţa de Guvern s-a discutat varianta unei ordonanţe de urgenţă pentru înfiinţarea de noi secţii de vot, Meleşcanu a susținut că un asemenea pas nu ar fi necesar şi că, în documentul transmis BEC, i se cere Biroului „să analizeze care e temeiul legal” pentru o astfel de acţiune. Practic, Meleșcanu a păstrat linia predecesorului său, Titus Corlățean, deși BEC a decis, în 4 noiembrie, că nu există obstacole legale în calea înființării unor noi secții de vot în străinătate. Mai mult, șeful MAE a recunoscut că instituția sa a refuzat ofertele unor edili străini care erau dispuși să găzduiască secții de votare pentru românii din comunitățile lor. “În Italia și Spania au fost mai multe propuneri de organizare de secții de votare,
le-am mulțumit, dar nu sunt necesare”, a spus Teodor Meleșcanu.
Cu toate că refuză în continuare înființarea de noi secții de votare, Meleșcanu a estimat că măsurile adoptate de Executiv ar duce la dublarea numărului de români din străinătate care ar putea vota, între 300.000 și 400.000, față de 161.000 în primul tur. El a anunțat că, în turul doi va vota la Paris, pentru a superviza operațiunea.
Cât de realistă este această estimare? ”Vorbim doar de turism instituțional la nivelul MAE. Estimarea domnului Meleșcanu nu este realistă, era realistă dacă se dubla numărul de secții de votare”, susține Viorel Badea, senator ACL de Diaspora. El consideră că Executivul are cadrul legal pentru a înființa noi secții de votare, în loc să “arunce banii pe ștampile”. “Chiar dacă guvernanții consideră că nu pot emite un nou ordin, că nu ar fi legal, în interiorul cadrului deja existent puteau să decidă mutarea unor secții din locurile unde au votat români puțini în locurile unde au votat români mulți”, crede Badea.
Românii din străinătate au ieşit la primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, în număr-record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.
