UPDATE 14.48 Horia Georgescu: Raportul MCV, cel mai bun din existenţa ANI
UPDATE 14:45 Într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis salută Raportul privind progresele realizate de România, în cursul anului 2014 în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare care se referă la consolidarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.
Citește și: Reacţia preşedintelui Iohannis despre Raportul MCV
UPDATE 14:30 Valeru Zgonea, președintele Camerei Deputaților, a declarat referitor la noul Raport MCV că "nu aș fi în totalitate de acord. MCV este un mecanism care generează un partenriat în combaterea corupției. Parlamentul are un rol esențial dar nu este o sursă generatoare de probleme pentru imaginea României".
UPDATE 14:25 Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat că monitorizarea europeană pe justiţia românească şi bulgărească va continua până vor fi îndeplinite obiectivele în mod satisfacator.
"MCV va fi încheiat atunci când obiectivele de referinţă vor fi îndeplinite în mod satisfăcător. Preşedintele Juncker şi-a exprimat speranţa că România va continua pe calea reformelor şi va putea ieşi din program în cursul mandatului actualei Comisii", a informat Comisia.
Executivul comunitar nu face o legatură între MCV şi procesul de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, însă o serie întreagă de state membre UE au subliniat că nu vor accepta cele două ţări aspirante să patrundă în zona de liberă circulaţie înainte de rezolvarea problemelor legate de MCV. Decizia de extindere a spaţiului Schengen necesită unanimitatea.
Parlamentul României este cea mai criticată instituţie alături de instanţele de judecată româneşti care s-a dovedit a fi inconsecvente în unele situaţii.
"Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare", arată Comisia Europeana.
În context, Bruxeles-ul îndeamna Guvernul la o abordare mai sistematica în combaterea corupţiei generalizate.
"Cu toate că Guvernul recunoaşte din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupţiei generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică", a continuat comisia.
În Raportul MCV sunt remarcate şi progresele făcute de România până acum în justiţie şi lupta împotriva corupţiei, dar avertizează numirile în posturile de conducere trebuie să se ridice la acest standard.
UPDATE 13:45 Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a spus că Bucureştiul se află pe drumul cel bun, relatează Mediafax.
Raportul consemnează progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor MCV, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele şi continuarea acestora.
Citeşte şi: CE: Următorul raport MCV pentru România, peste un an
"România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015", a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria.
Instituţiile responsabile cu combaterea corupţiei, "o dinamică remarcabilă"
Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut "o dinamică remarcabilă", se arată în raport.
Citește și: Ponta, despre raportul MCV: Guvernul primeşte note bune, bineînțeles
Totodată, documentul precizează că persistă "un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure".
Lipsă de consecvenţă în hotărârile instanţelor
Experţii apreciază că, "deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate".
"Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale", se arată în raport.
UPDATE 8:44 Raportul MCV care va fi publicat miercuri subliniază progresele înregistrate de România, critică Parlamentul pentru refuzul de a ridica imunitatea unor parlamentari, consideră numirea noului șef al DIICOT un test şi evidenţiază corupţia unor magistrați, au precizat pentru Mediafax surse politice.
Citește și: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue
Raportul MCV subliniază faptul că progresele remarcate în precedentul raport, din ianuarie 2014, au fost continuate şi că ele trebuie consolidate, iar activitatea instituţiilor judiciare a crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar.
Raportul consemnează activitatea Curţii Constituţionale, dar subliniază faptul că unele decizii ale CC nu au fost respectate de către Parlament.
În ceea ce priveşte ameninţările la adresa independenţei justiţiei, conform surselor citate, documentul relevă că atacurile, inclusiv din partea politicienilor, la adresa judecătorilor şi procurorilor au rămas o problemă, dar numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi.
Raportul menţionează faptul că urmează să fie numit un nou şef la DIICOT, subliniind importanţa unei proceduri de selecţie transparente.
Citește și: Cazanciuc speră într-un raport MCV pozitiv
Aceleaşi surse au mai precizat că raportul MCV cuprinde referiri şi la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituțională. Totodată, evidenţiază numărul în creştere al cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de DNA.
Corupţia rămâne o problemă majoră în România
Pe lângă activitatea DNA, raportul salută şi activitatea ANI, a ICCJ şi a CSM.
Ca şi precedentele rapoarte, documentul care va fi publicat miercuri notează faptul că Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, şi că au existat cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi.
De asemenea, Parlamentul este criticat pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare.
Corupţia rămâne o problemă majoră în România, dar documentul CE remarcă numărul în creştere al anchetelor şi al condamnărilor în cazuri de corupţie la nivel înalt.
În schimb, CE are observaţii cu privire la rata mică de confiscare a averilor şi de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanţelor.
Pe de altă parte, documentul consemnează corupţia din educaţie, în special pe cea legată de examenele de bacalaureat, dar şi pe cea din sistemul medical.
Documentul face referire şi la problemele legate de licitaţiile publice, inclusiv cele cu fonduri europene.
Aceleași surse au relatat că CE insistă pentru o procedură transparentă în cazul desemnării noului şef al DIICOT, precum şi pentru revizuirea a modului în care se fac numirile pe posturile importante din sistemul de justiţie.
O altă recomandare ar putea viza găsirea unei modalităţi privind aplicarea automată de către Parlament a deciziilor instanţelor referitoare la parlamentari.
Aceleaşi surse au subliniat faptul că raportul de miercuri este mai bun decât cel din 2014 şi mai bun decât cel al Bulgariei. Raportul de miercuri nu va fi ultimul, dar România ar putea scăpa în curând de monitorizare.
Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor fi discutate, miercuri, în Colegiul comisarilor şi vor fi publicate după încheierea reuniunii Colegiului, la ora 12:00 (13:00, ora României).
———-
Raportul MCV pentru România va fi discutat, miercuri, în Colegiul Comisarilor, și apoi publicat, a anunțat, marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, citată de Mediafax.
"Comisarii vor discuta mâine (miercuri – n.r.) ultimele evoluţii şi progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei din Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare", a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE Mina Andreeva.
Raportul va fi publicat după încheierea reuniunii Colegiului comisarilor, la ora 12:00 (13:00, ora României).
Surse europene au precizat recent că raportul pentru România va fi mai bun decât precedentul, cel din ianuarie 2014.
"Oaia neagră" va fi, din nou, Parlamentul care va fi criticat mai ales pentru unele decizii de a refuza ridicarea imunităţii unor parlamentari cu probleme în justiţie.
Aceleaşi surse au susţinut că raportul pentru România va fi mai bun decât cel pentru Bulgaria.
Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare s-a aflat şi pe agenda discuţiilor pe care le-a avut, pe 19 şi 20 ianuarie, la Bruxelles, ministrul român al Justiţiei, Robert Cazanciuc, cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care se ocupă de raport, şi cu comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova.
Înainte de vizita la Bruxelles, Cazanciuc a declarat că România va avea un raport MCV pozitiv, pentru al doilea an consecutiv, potrivit evaluărilor făcute de autorităţile de la Bucureşti după discuţii cu oficiali ai Comisiei Europene şi ai statelor membre.
"Evaluarea noastră în baza dialogului cu oficiali din cadrul Comisiei, cu oficiali din cadrul statelor membre arată că vom avea, pentru al doilea an consecutiv, un raport de ţară pozitiv. În fond, raportul de ţară nu face decât să reflecte starea de fapt existentă în România: un sistem judiciar independent, instituţii de aplicare a legii eficiente şi determinate să combată corupţia, un angajament ferm al Executivului de a susţine financiar sistemul de justiţie prin investiţii în instanţe şi parchete", a declarat, pe 16 ianuarie, la RRA, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Oficialul a precizat că România este "un exemplu de bune practici în domeniul justiţiei", ca urmare a eficienţei combaterii corupţiei şi a implementării a trei noi coduri într-un singur an.
Întrebat dacă una dintre criticile raportului se va referi la blocarea unor anchete penale din cauza neridicării imunităţii unor parlamentari, Robert Cazanciuc a precizat: "România este un exemplu pentru multe state europene în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi nu cred că se poate vorbi de o lipsă de voinţă în acest domeniu. Este regretabil că eforturile oamenilor care fac parte din sistemul judiciar, din instituţiile statului, ale fiecărui cetăţean din această ţară care plăteşte taxe şi impozite este pus într-o lumină nefavorabilă în anumite momente".
În 15 ianuarie, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a discutat cu Jean-Claude Juncker despre MCV.
"Domnul preşedinte m-a asigurat de tot sprijinul pentru România în chestiunea intrării României în spaţiul Schengen. Am discutat despre MCV, Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Peste câteva zile doar, vom avea un nou raport pe această speţă. Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că, în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea independenţei justiţiei", a spus Iohannis.
"Am avut puncte de vedere, practic, identice în această chestiune", a adăugat preşedintele Iohannis.
