Colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajutat România să aibă un mix de politici de o “anumită consistenţă”, acţionând ca un agregator, având în vedere comunicarea deficitară la nivel instituţional pe plan local, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Mediafax.
“Cu ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult FMI? … ca să dau şi eu un verdict după atâţia ani de colaborare cu ei. Faptul că mixul de politici a avut o anumită consistenţă, pentru că de multe ori nu prea vorbim între noi, avem probleme de feudalism târziu, să spun aşa. Şi mergeau din loc în loc (reprezentanţii FMI – n.r.), de la instituţie la instituţie şi spuneau: stai domnule, că ce faci aici nu prea se leagă cu ce face celălalt”, a afirmat miercuri Isărescu în deschiderea dezbaterii “Politici monetare neconvenţionale”.
Isărescu a precizat că discuţia este aceeaşi şi în prezent, cele mai întârziate fiind reformele structurale.
“Degeaba încerci să apeşi pe pârgii fiscale sau monetare, de la un anumit punct încolo e ca şi cum ai lua în exces un medicament, în ideea că îl compensezi pe altul. Nu! Dacă dozajul nu este bun, mai faci şi o intoxicaţie sau ceva mai rău”, a mai spus Isărescu.
Citeşte şi: Mugur Isărescu: Adoptarea euro, țintă ambițioasă
O misiune tehnică a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale este prezentă de marţi la Bucureşti, până pe 26 mai, pentru discuții tehnice privind reformele fiscale prevăzute în Codul Fiscal, inclusiv reducerea TVA, precum şi planul de măsuri de reformă în economie, angajamente prevăzute în programul cu instituţiile financiare internaţionale.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat la finalul săptămânii trecute că Guvernul ar putea lua în calcul continuarea parteneriatului cu insituțiile financiare internaționale dacă actualul acord se încheie cu succes în toamnă, însă ar dori unul mai flexibil, pe modelul polonez.
Întrebat dacă, în urma discuțiilor nu se va ajunge la un acord cu cei de la FMI pe Codul Fiscal, Guvernul va sacrifica acordul cu FMI sau Codul Fiscal, ministrul a spus că Guvernul nu sacrifică nimic și că trebuie să “facă ceea ce face pentru binele ecnomiei naționale”.
La misiunile anterioare ale FMI în România, cele două părţi nu au căzut de acord asupra liberalizării preţurilor pe piaţa gazelor şi asupra problemelor de la complexurile energetice Oltenia și Hunedoara.
Citeşte şi: O nouă vizită FMI și CE. Codul Fiscal, pe masa discuţiilor
Al treilea acord încheiat cu instituţiile financiare internaţionale în 2013, de tip stand-by, în valoare de 4 miliarde euro, expiră pe 27 septembrie, cu posibilitatea ca România să nu încheie toate reformele la care s-a angajat.
Reprezentanţii Fondului se aşteaptă ca o parte dintre obiectivele asumate să fie atinse, iar pentru acest lucru Guvernul să găsească soluţii pentru rezolvarea unei părţi dintre probleme, astfel încât programul să poată fi evaluat înainte de a expira.
