Partidul Popular European își alege noua structură de conducere în cadrul unui congres statutar care se desfășoară astăzi și mâine la Madrid. Actualul președinte al formațiunii, francezul Joseph Daul, cere practic reconfirmarea în funcție, fiind unicul candidat pentru această poziție. Într-o situație similară se află si germanul Christian Schmidt, care vizează postul de trezorier. În schimb, pentru cele 10 locuri de vicepreședinți ai PPE s-au înscris 12 candidați, între ei figurând și fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, propusă de PNL. De văzut și cu ce șanse.
Odată ales, președintele va avansa o propunere pentru postul de secretar general al partidului, care va fi supusă votului delegaților.
Ce (nu) face președintele Iohannis
La nivel european, PPE este cea mai mare familie politică – deține cele mai multe fotolii în Parlamentul European, o treime dintre șefii de state și de guverne ai UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel sau prim-ministrul ungar Viktor Orban, provin din rândurile sale, la fel si președinții Comisiei Europene și Consiliului European (Jean Claude Junker, respectiv Donald Tusk). Lor li se adaugă liderii altor șase țări non-UE, PPE fiind prezent în 40 de state și având o rețea de 75 de partide afiliate.
Tocmai de aceea, o reuniune "de partid" a PPE, mai ales la nivelul unui congres ce are loc o dată la trei ani, nu poate fi redusă la chestiuni interne de pură organizare, deoarece implică și prezența sub același acoperiș a unui număr semnificativ de lideri din UE. Și astfel oferă o ocazie greu de ratat pentru interacțiuni informale la cel mai înalt nivel, cu atât mai mult în actualul context global și continental, în care dosare precum Ucraina, migrația, terorismul, Siria sau Grecia încing zilnic liniile de comunicare dintre capitale.
Din acest punct de vedere, președintele Klaus Iohannis figurează pe lista cu invitați din rândul liderilor de state UE proveniți din partide afiliate la PPE. În schimb, numele lui Iohannis nu mai apare și în lista mai proaspătă, cea cu numele șefilor de state și de guverne care și-au confirmat participarea. La acest capitol, Iohannis marchează și singura absență.
Oportunitatea
Ca atare, având în vedere rangul și influența multor dintre participanți – de la comisari europeni (aflați inclusiv în rândul candidaților pentru posturile de vicepreședinți), la șefi de state și de guverne din țări membre UE și până la actualii președinți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European, plus predecesorii lor – congresul PPE de la Madrid este în același timp o bună platformă de întâlniri "în marjă" a liderilor europeni. Iar dincolo de oficialii din statele membre, printre invitați se numără și omologi din afara spațiului comunitar. Cum sunt premierul moldovean Valeriu Streleț, a cărui țară a plonjat recent într-o criză politică de proporții, ori fostul președinte georgian, Mikheil Saakashvili, una dintre vocile puternic anti-Putin la nivel internațional, astăzi guvernator al regiunii uncrainene Odessa. Din perspectiva problemelor legate de vecinătatea estică a Uniunii Europene, lista invitaților la congresul PPE de la Madrid este, de altfel, mult mai largă.
Întâlnirile fostului președinte Băsescu
Dacă președintele în exercițiu al României nu figurează în comunicatul PPE care include liderii UE ce și-au confirmat prezența, în schimb fostul șef al statului, Traian Băsescu, a ajuns astăzi la Madrid, ca invitat personal al președintelui PPE, Joseph Daul.
Aici, Băsescu are programate întâlniri cu doi dintre comisarii europeni – Dimitris Avramopoulos (Migrație), respectiv Johannes Hahn (Extindere și politica de vecinatate) -, dar și cu ministrul italian al Internelor, în primul rând pe tema ratificării de către Parlamentul de la Roma a acordului de asociere semnat de Moldova și UE. De precizat, în context, că Italia și Grecia sunt singurele state membre care nu au ratificat documentul, fapt care blochează intrarea definitivă în vigoare a acordului. Tot la Madrid, programul lui Traian Băsescu conține și o întâlnire cu vicepresedintele PPE care are în portofoliu vecinătatea estică, europarlamentarul Saryusz Wolski, dar si cu fostul lider de la Paris, Nicolas Sarkozy. Nu este exclusă nici o întrevedere cu șeful grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, dar la ora redactării acestui material, întâlnirea nu era confirmată.
Candidaturile pentru funcțiile de vicepreședinți:
Tobias BILLSTRÖM (Suedia)
Anca BOAGIU (Romania)
Kinga GÁL, FIDESZ (Ungaria)
Johannes HAHN (Austria)
Jyrki KATAINEN, (Finlanda)
David McALLISTER (Germania)
Dara MURPHY (Irlanda)
Paulo RANGEL (Portugalia)
Jacek SARYUSZ-WOLSKI (Polonia)
Antonio TAJANI (Italia)
Marianne THYSSEN (Belgia)
Corien WORTMANN-KOOL (Olanda)
