Alegerile pentru Parlamentul European, desfășurate ieri, au avut un câștigător clar – PSD. Miza alegerilor depășește însă scrutinul pentru PE, putând influența formarea unei alianțe de dreapta, care să se opună PSD-ului la prezidențiale.
Chiar dacă învingătorul alegerilor de ieri era cunoscut, pe parcursul zilei au persistat o serie de semne de întrebare. Acestea vizau proporţia victoriei PSD şi scorurile locurilor doi şi trei, disputate de PNL și PDL, care ar putea antrena răsturnări post-electorale.
PNL, între dreapta și PSD
Rezultatul alegerilor parlamentare se anunța decisiv pentru PNL, urmând să influențeze atât soarta președintelui liberal, Crin Antonescu, cât și politica de alianțe a partidului. Astfel, înainte de euroalegeri, Crin Antonescu a anunțat că va demisiona din fruntea PNL dacă partidul va obține mai puțin de 20% la scrutinul pentru Parlamentul European. Informațiile neoficiale care au circulat în jurul votului de ieri demonstrau că PNL are probleme în atingerea acestui scor autoimpus.
În acest caz, șefia partidului ar urma să fie preluată de prim-vicepreședintele Klaus Iohannis. Însă, Crin Antonescu a explicat că demisia din fruntea partidului nu ar însemna, automat, și retragerea din cursa prezidențială. Ecuația s-a complicat prin revenirea în partid a fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, care a lăsat să se înțeleagă că ar putea candida și el la șefia partidului. Bătălia pentru PNL nu este una strict de persoane, ci este esențială pentru orientarea acestui partid. Astfel, Crin Antonescu și Klaus Iohannis au afirmat că PNL ar trebui să înceapă dialogul cu partidele de dreapta, pentru a identifica o formulă de colaborare anti-PSD. Acesta ar urma să vizeze fie sprijinirea unui candidat comun, fie, dacă nu se va ajunge la un acord în acest sens, sprijinirea candidatului de dreapta care va intra în turul II.
Planurile lui Tăriceanu
În schimb, Tăriceanu, care a obținut șefia Senatului cu ajutorul PSD, a susținut că vrea să împiedice capturarea PNL de către Traian Băsescu.
Cu alte cuvinte, Tăriceanu s-a poziționat clar în favoarea unei alianțe cu PSD. Chiar dacă Tăriceanu nu are o susținere puternică în PNL, perspectiva revenirii la guvernare îi poate spori adepții.
Cu alte cuvinte, bătălia din interiorul PNL, declanșată deja prin revenirea lui Tăriceanu, depășește ca miză situația acestui partid. Dacă PNL iese bine din euroalegeri, Crin Antonescu va fi în continuare sprijinit în partid și își poate impune planul. O alianță PNL-PDL-PMP este singura formulă în care PSD poate fi învins. În schimb, o apropiere a PNL sau a unei aripi din PNL de PSD ar avea darul de a facilita un succes al lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale. Este posibil ca bătălia decisivă.
Se așază PDL și PMP la masa discuțiilor?
După datele vehiculate pe parcursul zilei de ieri, dinspre institutele de sondare și dinspre partide, nici PDL nu a obținut cele 20 de procente dorite, nici PMP nu s-a situat peste PDL, așa cum sugera un sondaj realizat la comanda colegilor Elenei Udrea. Rămâne de văzut ce vor spune rezultatele finale, dar s-ar putea crede că, odată trecut hopul alegerilor europarlamentare, liderii celor două formațiuni au toate motivele pentru a se așeza la masa discuțiilor cu reprezentanții celorlalte partide de dreapta, precum PNL și Forța Civică. Nu de alta, dar dreapta, fărâmițată cum este acum, are șanse minime să poată ține piept, la alegerile din toamnă, trio-ului PSD-UNPR-PC.
Trendul ascendent, insuficient
De la 10%, procent care îi era atribuit în cursul dimineții de ieri, PDL a reușit, în exit-poll-urile vehiculate pe durata zilei de ieri, să depășească chiar, la un moment dat, PNL. Cu excepția primelor ore, diferența dintre liberali și democrat-liberali a fost strânsă. Totuși, democrat-liberalii au rămas la oarece distanță de scopul anunțat, prin luna martie, de președintele Vasile Blaga: trimiterea în Parlamentul European a „șapte-opt europarlamentari“. Cu alte cuvinte, obținerea a 20% din voturi. Dacă rezultatele finale vor confirma plasarea PDL în plaja 13-15%, înseamnă că democrat-liberalii au o problemă în plus, pe lângă aceea că prezidențiabilul lor, Cătălin Predoiu, se află cu mult sub cota partidului. La alegerile europarlamentare precedente, din 2009, PDL a obținut 29,71% din voturi și 10 mandate (la care s-a adăugat cel al Elenei Băsescu, candidat independent). De atunci încoace însă, partidul a trecut printr-o guvernare considerată de mulți dezastruoasă, s-a „rupt“ de președintele Traian Băsescu și o parte din membrii săi au trecut în alte tabere (a puterii sau, mai nou, a PMP).
PMP, aproape de ținta stabilită?
Cele mai mari fluctuații în cifrele vehiculate le-a înregistrat, pe parcursul zilei de ieri, Partidul Mișcarea Populară: de la 4,8% la 9%. Un scor final sub pragul de 5% ar însemna o lovitură puternică pentru partidul condus de Eugen Tomac. Dacă luăm în considerare că este vorba de un partid nou și fără structuri puternice în teritoriu, un rezultat ușor sub 5% ar putea să nu pară atât de dramatic, dar, dacă ne gândim la poziția de forță pe care și-o dorește PMP în relația cu PDL și cu celelalte partide de dreapta, atunci s-ar putea vorbi chiar de un dezastru. La polul opus, un scor final cât mai apropiat de 10% ar însemna o reușită pentru PMP. Mai ales în contextul în care, cu doar câteva zile înainte de alegeri, președintele PDL, Vasile Blaga, le „prevestea“ că nu vor depăși pragul de 5% chiar dacă stau, aparent, bine în sondaje. Optimiști, unii reprezentanți ai PMP arătau, ieri, ba chiar spuneau că au pus pariu în acest sens, că partidul va lua un 13%, care să se transforme, după redistribuire, în 15%. Rezultatele finale vor arăta dacă și cât de departe de realitate au fost.
Și, pentru că tot am vorbit de sondaje, să ne amintim că o măsurătoare realizată de o firmă din SUA a indicat că partidul întrecea PDL (cu trei procente). După cifrele vehiculate în cursul zilei de ieri, acest lucru pare imposibil de realizat prea curând.
De ce e important cu cât va câștiga PSD
Câștigători siguri ai alegerilor europarlamentare, liderii PSD așteptau să vadă dacă vor reuși să obțină peste 40% din voturile exprimate la scrutinul de ieri. Ieri, în cursul după-amiezii, datele lansate pe piață de către institutele care au realizat exit-poll-uri indicau că alianța PSD-UNPR-PC era aproape de realizarea acestui obiectiv. Însă, aceste estimări puteau fi date peste cap, în condițiile în care experiența alegerilor a arătat că electoratul PSD votează în special în prima parte a zilei.
Ca de obicei, atingerea unui rezultat cât mai bun s-a bazat pe baronii locali, cărora Victor Ponta le-a promis că îi va scăpa de anchetele DNA. Cei vizați au reacționat diferit. Astfel, județul Mehedinți era în topul prezenței la nivel național, chiar dacă președintele CJ, Adrian Duicu, este în arest în urma acuzațiilor de corupție. În primele cinci județe ca procent de participare se situa și Prahova, al cărui președinte, Mircea Cosma, este trimis în judecată pentru trafic de influență. Și în Teleorman, județ controlat de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost depășită media națională. Însă, spre deosebire de alți ani, Teleormanul a “ratat” podiumul, fiind doar pe locul opt ca procent de prezență.
În schimb, județul Constanța s-a situat sub media națională, semn că primarul Radu Mazăre și președintele CJ, Nicușor Constantinescu, nu mai au sentimentul că îi sunt datori lui Victor Ponta. Sectorul 5, condus de Marian Vanghelie, unul dintre adversarii lui Victor Ponta, era în subsolul clasamentului privind participarea la vot.
Calculele lui Ponta
Pentru președintele PSD, Victor Ponta, atingerea unui rezultat cât mai bun la euroalegeri este importantă din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, PSD nu a obținut niciodată mai mult de 40% când a participat separat la alegeri, iar Victor Ponta vrea să se poată lăuda cu cel mai bun rezultat din istoria partidului. În plus, Ponta poate anunța că partidul și-a depășit obiectivul stabilit pentru aceste alegeri – de a obține 35% din voturi. Mai important, rezultatul de la euroalegeri va influența intrarea lui Victor Ponta în cursa prezidențială. Victor Ponta a afirmat că PSD își va desemna candidatul pentru Cotroceni după euroalegeri și toate semnalele sunt că premierul va fi acesta. Însă, pentru a lua decizia finală, Victor Ponta așteaptă rezultatul euroalegerilor. Un scor cât mai bun este echivalent cu șanse mai mari la prezidențiale, pentru că, în general, procentele candidaților sunt apropiate de ale partidelor, cu câteva procente în plus sau în minus. În plus, o victorie clară a PSD coroborată cu un rezultat slab al PNL va încuraja cât mai mulți liberali să sprijine planul lui Victor Ponta de “refacere a USL”. De fapt, PSD vrea să blocheze, în acest fel, apropierea PNL de PDL sau PMP, pentru a evita un candidat comun al partidelor de dreapta. De altfel, sigur pe victorie, Ponta a și vorbit de împărțirea funcțiilor, cu o zi înainte de euroalegeri. Liderul PSD a afirmat că, în varianta în care ar candida la Preşedinţie, nu îi este greu să îl vadă pe Călin Popescu Tăriceanu ocupând încă o dată funcţia de prim-ministru. “Dacă va fi Tăriceanu liderul PNL, ideea unui tandem are mult mai multă consistenţă”, a spus Ponta la Antena 3.
Boicot. Grevă neatrăgătoare
Aproximativ o sută de persoane au participat, în Capitală, la greva cetățenească anunțată pentru ziua de ieri de către Mișcarea Uniți Salvăm. Sub deviza „Vrem o Europă în care să avem cu cine vota. Pe 25 mai, noi votăm în stradă”, cei prezenți au dezbătut în fața Teatrului Național despre democrație și despre modificarea legii electorale astfel încât să fie facilitată înființarea unui partid. Ieri, prezența la vot a fost ușor mai ridicată ca în 2009.
Cozi la Chișinău. Alegătorii din Moldova, ignorați de București
Cozi interminabile au fost ieri în Chișinău, în fața Ambasadei României și la sediul Institutului Cultural Român, unde au fost deschise secții de vot. După cum relatează portalul basarabean independent.md, sute de oameni au stat la rând, ore întregi, pe o căldură sufocantă, pentru a-și exercita dreptul la vot, având în vedere că aceștia, deși locuitori ai Republicii Moldova, au redobândit și cetățenia României. În Chișinău au funcționat ieri doar patru secții de votare.
