13.7 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăAldineFraudarea banilor UE: Procurorul European, peste structurile naționale

Fraudarea banilor UE: Procurorul European, peste structurile naționale

Infracțiunile cu fonduri europene ar putea fi investigate, din 2016, de o instituție europeană, în locul autorităților naționale. Biroul Procurorului European, în crearea căruia joacă un rol esențial europarlamentarul Monica Macovei (foto), a devenit o necesitate în contextul sumelor tot mai mari fraudate din banii europeni, sume care ar ajunge și la 3 miliarde de euro pe an.

Citește și: Regulamentul Monicăi Macovei pentru Biroul Procurorului European a fost votat. Procurorii DNA își pierd autonomia în dosarele cu fraude europene

Primul pas în crearea Biroului Procurorului European a fost făcut luni seară, când raportul interimar al Regulamentului instituției a fost votat de Comisia Libertăți civile, justiție și afaceri interne (Comisia LIBE) a Parlamentului European. Raportor a fost europarlamentarul român Monica Macovei, astfel că putem vorbi de un nou succes al acesteia, după cel repurtat în contextul discuțiilor despre confiscarea extinsă a averilor.

Cum va funcționa noua instituție

Din cele 28 de state membre ale UE, 25 (Marea Britanie, Irlanda și Danemarca nu s-au raliat inițiativei) vor desemna câte un procuror delegat. Cei 25 de procurori delegați vor forma Biroul Procurorului European, organism suprastatal, independent, protejat de orice influență politică sau presiune și plasat sub controlul democratic al Parlamentului European, al cărui unic scop îl constituie anchetarea cazurilor de fraudă a banilor europeni și a infracțiunilor asociate.

Din rândul celor 25 de procurori delegați va fi desemnat, după audierea în Parlamentul European și validarea în plenul Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne), procurorul-şef.

Biroul Procurorului European va avea prioritate în investigarea fraudelor cu fonduri europene, dar poate decide să lase dosarele procurorilor naționali, cu posibilitatea de realocare a acestora. Ce înseamnă realocarea cauzelor? Dacă procurorul național care se ocupă de un dosar nu își „face treaba“, Biroul Procurorului European va putea da cauza unui alt procuror sau va decide ca ancheta să se facă de la „centru“. La rândul lor, parchetele naționale vor fi obligate să raporteze, prin intermediul procurorului delegat, toate cazurile de fraudă cu fonduri europene pe care le investighează. De menționat că, în cadrul investigației, vor fi respectate toate procedurile prevăzute de legislația țării în care se desfășoară ancheta.

Incapacitatea autorităților naționale

Principalele motive pentru care UE a decis înființarea Biroului Procurorului European? Dimensiunile la care a ajuns fraudarea banilor europeni și incapacitatea unor state membre de a pedepsi astfel de infracțiuni și de a recupera sumele.

Concret, se vorbește oficial de peste 500 de milioane de euro fraudate anual din banii UE, deși Comisia Europeană consideră a fi mai realistă cifra de 3 miliarde de euro. Apoi, în privința soluționării cauzelor, doar 42% din anchetele administrative desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ajung în instanțele de judecată națională.

Nu în ultimul rând, oficialii europeni au ținut cont de faptul că terorismul este finanțat și de crima organizată, iar grupurile infracționale obțin fonduri și prin fraudă.

„Autoritățile naționale care primesc anchetele OLAF nu le finalizează, nu merg pe firul fraudelor până la capăt. Aici intervine Procurorul European. Această nouă instituție europeană este răspunsul pe care îl dăm la ineficiența pedepsirii și recuperării fraudelor cu bani europeni, care afectează buzunarul fiecărui cetățean al Uniunii“, a explicat europarlamentarul Monica Macovei, printr-un comunicat transmis „România liberă“.

Etape care mai trebuie parcurse

Raportul interimar aprobat de Comisia LIBE a Parlamentului European va intra, mâine, în discuția Consiliului JAI. Apoi, încep negocierile tripartite: Parlamentul European, reprezentat de raportorul român, Consiliul JAI și Comisia Europeană. Plenul Parlamentului European se va pronunța, în final, asupra formei agreate de toate părțile, iar Monica Macovei crede că se va parcurge și această ultimă fază până la sfârșitul anului 2015, astfel încât Biroul Procurorului European să fie operațional în cursul anului 2016.

Înființarea noii instituții europene a fost prevăzută în Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în decembrie 2009, iar proiectul de Regulament a fost inițiat de Comisia Europeană în 2013.

Cum s-a poziționat, inițial, România prin liderii USL

În 2013, când parlamentele naționale au fost solicitate să se pronunțe asupra proiectului de regulament al Biroului Procurorului European, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a transmis un „aviz motivat“, în care a arătat că propunerea nu ar fi „conformă cu principiul subsidiarității“. Totodată, conducerea Camerei a argumentat că, întrucât „o fraudă se comite la nivel național sau local, combaterea adecvată a acestei fraude depinde în primul rând de măsurile luate la acest nivel“, astfel că o „competență exclusivă“ a noii structuri în cercetarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a celor care au comis infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE ar ridica „neclarități privind respectarea principiului securității juridice“. Practic, șeful deputaților își însușise poziția Comisiei pentru afaceri europene conduse, la acea dată, de liberalul Relu Fenechiu (condamnat ulterior, definitiv, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul“).  

Cele mai citite

Preliminarii EURO U21. Naționala de tineret, victorie in extremis în Armenia

Selecționata Under 21 a României s-a impus cu 1-0 pe terenul Armeniei, grație unui gol marcat în minutul 90, și continuă cursa de calificare...

Liberalii Nicu Bitea și Cosmin Șandru, achitați de ICCJ în faimosul proces cu deputatul AUR, Titi Stancu

După doi ani și jumătate de la plângerea făcută de parlamentarul AUR Titi Stoica împotriva domnilor Nicu Bitea și Cosmin Șandru, din PNL Timiș,...

ANRE: România poate avea până la 200.000 de prosumatori la finele anului

Aproximativ 200.000 de prosumatori vor fi la finalul acestui an dacă se menţine ritmul actual de creştere, de 4.000-5.000 de prosumatori pe lună, ceea...
Ultima oră
Pe aceeași temă