Miniştrii de Interne ai ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE), reiatu, miercuri, discuțiile pe tema migrației, în cadrul Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), urmând să pună în aplicare, printre altele, şi Declaraţia UE-Turcia. Astfel, Turcia va obține accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci şi deschiderea capitolului 33 de aderare la UE referitor la finanţe şi buget, potrivit Agerpres.
Declaraţia UE-Turcia a fost adoptată la Consiliul European, din 17-18 martie 2016, în cadrul căruia liderii UE s-au întâlnit cu prim-ministrul Turciei, Ahmet Davutoglu. Prin Declaraţie, Turcia s-a angajat să coopereze cu UE în ceea ce priveşte oprirea fluxurilor migratorii, în schimbul redeschiderii de către Uniune a procesului de aderare şi a liberalizării sistemului de vize pentru cetăţenii turci.
Concret, Declaraţia din 18 martie 2016 prevede ca toţi noii migranţi aflaţi în situaţie neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele greceşti să fie returnaţi în Turcia, în deplină conformitate cu dreptul UE şi cu dreptul internaţional, fiind astfel exclus orice tip de expulzare colectivă.
O altă prevedere a Declaraţiei UE-Turcia propune ca pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele greceşti, un alt sirian să fie relocat dinspre Turcia către UE, ţinând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU. Se va acorda prioritate migranţilor care nu au intrat sau nu au încercat să intre neregulamentar în UE în trecut.
De asemenea, Turcia se angajează să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea deschiderii de noi rute de migraţie ilegală, pe mare sau pe uscat, dinspre Turcia către UE şi să coopereze cu statele învecinate, precum şi cu UE în acest sens.
În privinţa vizelor, Declaraţia prevede accelerarea procesului de liberalizare a acestora în raport cu toate statele membre participante, prin eliminarea cerinţelor privind vizele pentru cetăţenii turci până cel târziu la sfârşitul lunii iunie 2016. Cu privire la aderarea Turciei la UE, cele două părţi şi-au reconfirmat angajamentul în favoarea revigorării procesului de aderare, astfel cum s-a afirmat în declaraţia lor comună din 29 noiembrie 2015. Următoarea etapă concretă în acest sens va fi deschiderea, în timpul preşedinţiei olandeze, a capitolului 33.
Un alt punct pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului JAI din 21 aprilie 2016 este punerea în aplicare a Concluziilor Consiliului European din 17-18 martie 2016 privind migraţia. În cadrul acestor concluzii, Consiliul european face apel la intensificarea lucrărilor cu privire la hotspoturi şi la utilizarea tuturor mijloacelor posibile în sprijinul capacităţii Greciei în ceea ce priveşte returnarea migranţilor, aflaţi în situaţie neregulamentară către Turcia, în contextul Protocolului de readmisie Grecia-Turcia şi al Acordului de readmisie UE-Turcia, cu începere de la 1 iunie 2016.
De asemenea, miniştrii de Interne vor avea un schimb de opinii cu privire la comunicarea Comisiei privind reformarea sistemului european comun de azil şi vor lua act de progresele înregistrate în legătură cu propunerea referitoare la Paza europeană de frontieră, în privinţa căreia Consiliul a adoptat o poziţie la 6 aprilie 2016.
Anterioara reuniune a Consiliului JAI a UE a avut loc la 10-11 martie 2016, în cadrul acesteia Consiliul adoptând o poziţie cu privire la Directiva privind combaterea terorismului, precum şi Concluziile privind introducerea ilegală de migranţi.
De asemenea, la reuniunea anterioară din 10 martie 2016, Consiliul a prelungit cu şase luni măsurile restrictive impuse de UE împotriva a 146 de persoane şi a 37 de societăţi, motivând că ameninţarea la adresa integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei persistă. Măsurile de îngheţare a activelor şi interdicţiile de călătorie, introduse în martie 2014, împotriva responsabililor ruşi şi a liderilor rebelilor proruşi implicaţi în conflictul armat din Ucraina, au fost prelungite până la 15 septembrie 2016.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne este format din miniştrii Justiţiei şi ai Afacerilor Interne din toate statele membre ale UE. Astfel, miniştrilor Justiţiei le revine gestionarea cooperării judiciare în materie civilă şi penală, precum şi sfera drepturilor fundamentale, în timp ce miniştrii de Interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească. Consiliul JAI se reuneşte, de regulă, o dată la trei luni, iar Danemarca, Regatul Unit şi Irlanda nu participă pe deplin la punerea în aplicare a anumitor măsuri privind justiţia şi afacerile interne sau participarea lor face obiectul anumitor condiţii, potrivit site-ului Consiliului European.
