Parlamentul European a respins, joi, moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene iniţiată de parlamentari eurosceptici pentru a exprima faptul că nu mai au încredere în preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în urma scandalului "LuxLeaks". Moţiunea a fost respinsă cu 461 de voturi "împotrivă", 101 voturi "pentru" şi 88 de abţineri. Pentru a putea fi demisă Comisia, moţiunea de cenzură ar fi trebuit să obţină o dublă majoritate: două treimi din voturile exprimate şi majoritatea membrilor PE, adică cel puţin 376 "pentru".
"Încetaţi să mă mai insultați!", a exclamat luni în Parlamentul European Jean-Claude Juncker, adresându-se aleşilor eurosceptici care au depus moțiunea de cenzură împotriva sa. Noua Comisie "va lupta împotriva evaziunii şi fraudei fiscale", a dat asigurări el, pledând pentru "armonizare fiscală", dar nu contra "concurenței fiscale", cu excepția cazului în care este "nesănătoasă". "Nu vă îndoiți de cuvântul meu", a insistat el.
Jean-Claude Juncker a respins anterior acuzaţiile privind un "conflict de interese" în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului, reiterând determinarea de a combate fraudele fiscale. "Comisia Europeană va lupta împotriva evaziunii şi fraudelor fiscale. Aş vrea ca toată lumea să ştie că acestea nu sunt vorbe în vânt, ci aceasta este intenţia Comisiei Europene", a declarat Juncker la 12 noiembrie.
Preşedintele CE a precizat că va propune o lege care să prevadă un schimb automat de informaţii pentru acorduri fiscale cu companiile. "Nu sunt arhitectul sistemului fiscal din Luxemburg, dar sunt responsabil din punct de vedere politic", a subliniat Juncker, care a fost timp de 18 ani, între 1995 şi 2013, premier al Luxemburgului, unul dintre principalele paradisuri fiscale din lume. "Practica acordurilor fiscale anticipate este întâlnită în 22 de state membre ale Uniunii Europene", a explicat el.
Luxemburgul este acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul, denumit "LuxLeaks", fragilizând poziţia noului preşedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicaţiei Les Echos, Comisia Europeană a iniţiat de câteva luni investigaţii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizând multinaţionale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole şi grupul Rothschild. În perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicaţii internaţionale, acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care se numără şi Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG şi Axa, scopul fiind reducerea impozitelor, mai informează Mediafax.
