La reuniunea miniştrilor de Externe care a avut loc luni la Bruxelles, sugestia şefului diplomaţiei Uniunii Europene, Federica Mogherini, ca Uniunea să îşi modereze abordarea faţă de Rusia, a atras răspunsuri dure din partea Marii Britanii, Poloniei şi altor „vulturi“, în timp ce violenţele s-au intensificat în estul Ucrainei. După discuţii în contradictoriu care au animat reuniunea, concluzia finală a fost că UE va rămâne fermă faţă de Rusia şi trebuie menţinută presiunea prin sancţiuni până când Moscova va acţiona pentru restabilirea păcii în Ucraina.
La Bruxelles, şefii diplomaţiilor europene au fost chemaţi luni să răspundă ameninţării teroriste în cadrul primei reuniuni după atentatele comise în Franţa. Atmosfera s-a încins spre seară, după ce ministrul de Externe al UE, Federica Mogherini, a propus ţărilor membre să reia contactul cu Rusia asupra marilor dosare internaţionale pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea în conflictul ucrainean. În documentul de lucru distribuit înaintea conferinţei miniştrilor de Externe ai UE, „Cei 28“ sunt invitaţi să relanseze discuţiile cu Moscova privind Siria, Irak, Libia, Iran, epidemia Ebola şi conflictul israelo-palestinian. În plus, Mogherini, politiciană italiană cunoscută pentru simpatiile pro-Moscova, a subliniat efectele negative ale dosarului ucrainean asupra cooperării bilaterale şi a propus ca strategia sancţiunilor să fie însoţită de o „abordare mai proactivă“. Procesul trebuie să fie „selectiv, progresiv şi ajustat în funcţie de reacţia Rusiei“, a precizat Mogherini.
Documentul şefei diplomaţiei UE a fost primit cu reacţii dure din partea diplomaţilor Londrei, Varşoviei şi statelor baltice, între alţii, care au susţinut că Rusia nu îşi îndeplineşte misiunea de a soluţiona conflictul din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.
„Vulturii“ refuză
State ca Marea Britanie, Polonia, Olanda, Danemarca şi ţările baltice nu văd motive pentru anularea sancţiunilor contra Rusiei chiar dacă ele produc prejudicii economiei europene.
Philip Hammond, ministrul britanic de Externe, a cerut ca cei 28 să rămână „uniţi şi disciplinaţi“ în ce priveşte răspunsul lor dat Rusiei. „Mi-ar plăcea să văd că începem să reducem sancţiunile, dar numai când Rusia îşi îndeplineşte obligaţiile“. Dar, în pofida încetării focului convenită în septembrie, luptele continuă în estul Ucrainei şi în jurul aeroportului din Doneţk, în cadrul cărora separatiştii folosesc arme grele provenite din Rusia. Ministrul polonez de Externe, Grzegorz Schetyna, a insistat că nu este momentul ca UE să schimbe politica faţă de Rusia „în special în contextul a ceea ce se petrece astăzi în Doneţk şi Lugansk şi revenirea luptelor“. Rusia continuă să trimită separatiştilor pro-ruşi material militar şi combatanţi – trecute peste frontiera cu Ucraina – şi nu s-a schimbat nimic, iar UE nu are de ce să fie mai deschisă în relaţiile cu Rusia, a subliniat diplomatul polonez la Bruxelles, referindu-se la propunerile Federicăi Mogherini.
Linas Linkevicius, ministru de Externe lituanian a declarat că „documentul de lucru“ al lui Mogherini transmite semnale false: „nu consider că noi am putea gândi o re-angajare, Rusia trebuie să gândească cum să se re-angajeze…Nu văd nici un motiiv pentru care noi ar trebui să inventăm ceva“.
Germania, care a fost pivotul dezbaterilor privind sancţiunile, a insistat că UE nu trebuie să facă paşi înapoi atâta vreme cât Moscova refuză implementarea termenilor acordului de la Minsk – încetarea focului negociat de Kiev şi Moscova în septembrie. Potrivit unui diplomat din Europa de Est care este favorabilă fermităţii faţă de Moscova, a precizat că documentul de patru pagini pare să răspundă dorinţei unor ţări ca Franţa şi Italia de a surmonta divergenţele legate de conflictul ucrainean pentru a relansa fructuoasele schimburi economice cu Rusia.
Interese economice
Potrivit RIA Novosti, opt state membre UE s-au exprimat în favoarea anulării sancţiunilor antiruse: Austria, Ungaria, Italia, Cipru, Luxemburg, Slovacia, Franţa şi Republica Cehă, iar ministrul luxemburghez, Jean Asselborn, a considerat că cea mai bună variantă ar fi „să nu reînnoim sancţiunile“ UE contra Rusiei – decizie ce va fi luată în martie.
Diplomaţii europeni au precizat că iniţiativele UE „vor trebui să fie strâns legate de punerea în practică a protocolului de la Minsk, ştiut fiind că încetarea focului decisă în cadrul acelui acord în 12 puncte şi adoptat în septembrie în Belarus este violată zilnic.
Evocând obiectivul pe termen lung privind o uniune vamală „de la Lisabona la Vladivostok“, Mogherini a sugerat ca UE să dezvolte schimburi comerciale cu Rusia şi alte state membre ale Uniunii asiatice euroasiatice. Nu va fi simplu pentru şeful diplomaţiei europene, Federica Mogherini, să convingă Moscova să revină la un dialog constructiv cu Uniunea Europeană şi nici să convingă „cei 28“ de necesitatea unei astfel de apropieri, chiar dacă scopul este căutarea unei eventuale soluţii la marile dosare diplomatice sau securitare ale momentului. Prin documentul pe care l-a prezentat la Bruxelles ea a făcut o încercare primită cu ostilitate de multe dintre ţările membre, care au declarat clar că nu este cazul ca UE să facă oferte Rusiei în timp ce liderul de la Kremlin continuă să nege implicarea trupelor sale în estul Ucrainei şi trimiterea de arme grele rebelilor pro-ruşi şi nu ia nici o măsură care ar duce la rezolvarea crizei ucrainene.
