O cetate antica s-ar afla in acest moment pe fundul Marii Negre, scufundata in dreptul orasului Mangalia. De acest lucru sunt convinsi mai multi arheologi si scafandri romani si straini care incearca acum sa obtina o finantare europeana pentru a continua cercetarile si a scoate la lumina orasul de sub mare. Este vorba despre cetatea Callatis, intemeiata de grecii dorieni in secolul al VI-lea inainte de Hristos. Toata aceasta constructie s-a scufundat in timpuri imemoriale, cea mai plauzibila explicatie a oamenilor de stiinta fiind cutremurele, din cauza carora au avut loc rupturi succesive ale malurilor. Asa s-au dus la fund zidurile, dar si alte amenajari din incinta cetatii – de la strazi pana la diverse edificii cu caracter civil sau militar. Conform cercetarilor din ultimii 50 de ani, fortareata antica si portul aferent se intind pana la aproape doua mile in largul marii.

 

De-a lungul uscatului, cetatea atinge tot doua mile marine. De remarcat ca toate constructiile antice incep de la cativa metri de malul actual al marii. Desi presa a mai relatat despre aceste descoperiri, pana acum autoritatile nu au facut nimic pentru scoaterea la lumina a vestigiilor de langa Mangalia. Ultima speranta a cercetatorilor a ramas obtinerea unei finantari europene.

Strada antica
Suntem pe faleza Mangaliei, in dreptul statiei meteorologice. Din zona aceasta incep zidurile cetatii antice Callatis. E partea doriana a constructiei, cea mai veche. "Cum intri in mare, la cativa metri distanta, dai de ruine", ne spune arheologul Liliana Vioiu, de la muzeul local. Mai departe, in dreapta noastra, vedem actualul port Mangalia. Acolo se afla, tot scufundate, alte ziduri ale cetatii, ceva mai "moderne", din perioada romanilor. Strabatem repede strazile pustii, de noiembrie, ale orasului, ajungand la un hotel de patru stele, in apropiere de portul turistic.

Intram in cladire si coboram spre subsol. Aici avem ocazia sa mergem pe o strada antica. La extinderea hotelului, cu vreo zece ani in urma, s-au facut sapaturi in urma carora au fost descoperite vestigii de o valoare inestimabila. Cladirea cea noua pastreaza astfel in pantecele sale o farama de istorie. Calcam pe pietrele atent slefuite ale unei strazi antice, lata de cativa metri. Pe marginea caii de acces se intinde sistemul de canalizare. Toate au fost facute de romani. "Daca cercetarile ar continua, s-ar vedea ca strada aceasta se intinde spre vechea cetate, care acum e sub apa", ne explica arheologul Liliana Vioiu.

"Coltii" uriasi ai Mangaliei
Exista descrieri din diverse epoci ale zidurilor scufundate in mare, dupa cum ne povesteste Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Arheologie din Mangalia. Calatorul burgund Walerand de Wawrin noteaza, in 1445, ca ajungand in portul "Panguala" – una dintre diversele denumiri de peste timp ale Mangaliei – a vazut ziduri de mari dimensiuni care ies din mare, in largul portului cel nou de la vremea aceea. Din aceeasi sursa se stie ca multe corabii s-au scufundat dupa ce s-au lovit de acei "colti" uriasi. Peisajul lugubru l-a impresionat, in 1652, si pe negustorul turc Evlia Celebi, referindu-se la orasul "Mankalia", iar un fracez – Xavier Hommaire de Hell – vorbeste in 1928 despre "ziduri vechi iesind din rapa argiloasa unde e asezat orasul, ceea ce arata ca marea a invadat toata aceasta parte a litoralului". O harta a Mangaliei, din 1924, prezinta zidul de nord al cetatii antice, o constructie care se prelungeste in largul Marii Negre. Harta este rodul studiilor incepute in 1901 de Pamfil Polonic.

Scafandrii militari au studiat Callatisul
Cercetari de anvergura asupra cetatii Callatis au fost demarate abia in 1962, fiind desfasurate, timp de zece ani, de capitanul-comandor Constantin Scarlat, o figura emblematica pentru Marina Militara. El a infiintat prima unitate de scafandri din Armata Romana. Datorita lui exista azi o harta detaliata a cetatii scufundate. Cu toate astea, Constantin Scarlat arata, intr-un articol publicat in 1973, ca pana la momentul respectiv fusesera descoperite cel mult 20% din totalul vestigiilor submarine din dreptul Mangaliei. Investigatiile au fost reluate abia in 1994, de data asta sub auspiciile Muzeului de Arheologie din Mangalia, care a colaborat, pana in 1998, cu cercetatorii italieni de la "Cooperativa Metambuco" din Padova. Dupa ei au venit, in 2007, specialistii de la "Octopus Archeological Research Association" din Budapesta si de la Centrul de Scafandri "Carpatica" din Bucuresti.

Cercetari pe bani proprii
Un alt mare pasionat de povestea Callatisului este Jeno Szabo. El a infiintat in judetul Covasna unicul centru din Romania in care se pregatesc scafandri arheologi. Jeno a facut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau. Dupa tot ce a vazut in lumea intreaga, Jeno Szabo ne spune ca cetatea scufundata de langa Mangalia e unica in lume. "E unica tocmai prin intinderea sa", zice romanul, care a inceput sa studieze cetatea Callatis inca din 2004, in colaborare cu Muzeul de Arheologie din Mangalia. Pentru ca nu avea cine sa-l ajute cu bani, Jeno Szabo a scos din propriul buzunar peste 20.000 euro.

Avea nevoie de bani pentru combustibil, cazare si masa pentru oamenii de stiinta. Noroc ca au mai venit sponsorizari de la colegii sai din strainatate, pentru acoperirea unui buget total de 75.000 euro, cat a costat intreaga operatiune de la acea vreme, care insemna folosirea unor echipamente sofisticate, inclusiv a unui minisubmarin. "Am batut pe la multe usi, pe la ministere, sa obtin bani pentru continuarea cercetarilor. Toti te asculta, promit, dar pana la urma nu fac nimic", e mahnit interlocutorul nostru.

Directorul-scafandru
Poti merge pe "strazi", vezi peste tot pavaje, mai sunt resturi ale unor constructii – coloane si capiteluri, la care se adauga fragmente din vase ceramice. Se vad ziduri din caramida antica, dale din piatra. Toate acestea pot fi observate si atinse pe fundul Marii Negre, in dreptul Mangaliei. Asa ne povesteste Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Arheologie din Mangalia, care a imbracat, cu cativa ani in urma, echipamentul de scafandru si a studiat zona, cu ochiul arheologului, pana la o adancime de 12 metri. "Potentialul turistic al acestui sit arheologic este de neimaginat. O cercetare amanuntita ar scoate la lumina valori inestimabile", spune directorul muzeului.

Noua atractie turistica in Egipt – muzeele submarine
Aflam ce fac strainii care au norocul unor vestigii antice scufundate in apropierea tarmurilor lor. Egiptul va demara anul viitor un proiect in valoare de 140 milioane dolari, pentru construirea unui muzeu subacvatic. Turistii vor avea ocazia sa admire la fata locului ruinele palatului Cleopatrei. Constructia a fost inghitita de apa din cauza mai multor cutremure. Ideea e ca turistii sa coboare pe fundul marii, de-a lungul unor culoare din sticla. China vrea sa construiasca un muzeu asemanator, fiind dispusa la o investitie de 20 milioane dolari. De data asta, e vorba despre posibilitatea vizitarii unei epave scufundate cu 800 de ani in urma. Corabia se afla in apropierea coastei, in provincia Guangdong, la o adancime de 24 de metri. Specialistii au spus ca vasul "Marea de Sud – 1" ar putea fi distrus in cazul in care s-ar decide scoaterea lui la suprafata. Asa ca mai bine se duc oamenii in adancuri, prin culoare din sticla, sa-l viziteze.

Ambasadoarea ONU a vizitat cetatea scufundata
Toti cei pe care i-am cunoscut cu aceasta ocazie sunt pesimisti. Cel mai transant a fost Jeno Szabo. El a spus clar: "Nu se va face nimic". Tocmai il intrebasem cum vede viitorul Callatisului in materie de turism. Ne spune apoi si motivul dezamagirii sale: in 2007, a invitat-o la Mangalia pe ambasadoarea Organizatiei Natiunilor Unite in Romania, Soknan Han Jung. Oficialul a facut chiar o scufundare, sa vada cu ochii ei ruinele de pe fundul Marii Negre.

La intoarcerea pe mal, ambasadoarea a promis ca va trimite o scrisoare autoritatilor de la Bucuresti, cerandu-le sprijinul atat pentru continuarea cercetarilor, cat si pentru amenajarile ulterioare, astfel incat cetatea submarina sa devina o atractie turistica. "Nici pana azi nu s-a primit un raspuns la acea scrisoare", zice Jeno Szabo. Daca a vazut cum merg treburile, omul nostru a vrut sa stranga singur banii necesari. Din pacate, a venit criza economica, asa ca speranta unor sponsorizari a disparut.

Ultima speranta – un proiect european
Dezamagit de aceasta situatie este si directorul Muzeului de Arheologie din Mangalia, Sorin Colesniuc. Ne povesteste ca a facut si el solicitari la nenumarate foruri din Bucuresti. Nimic concret n-a obtinut. Dar inca mai spera intr-o minune – un proiect european pe care a inceput sa-l puna pe hartie. Calculele estimative arata ca ar fi suficiente 180.000 euro pentru cercetari amanuntite asupra cetatii. "Am putea scoate de sub apa valori culturale inestimabile", e convins directorul. El crede ca nu e nevoie decat de trei luni de cercetari, in care sa fie folositi cel mult opt specialisti, atat arheologi, cat si scafandri. Cu tot cu dotarile necesare – echipamente autonome pentru scufundare, sisteme de comunicatii, un sonar, aparate de fotografiat si de filmat subacvatice, un minisubmarin si un mecanism pentru ridicarea la suprafata a diverselor obiecte cu valoare istorica.

Tot in acest buget ar fi incluse si agregate speciale, ca niste aspiratoare. Cu ajutorul lor ar fi scoase in relief zidurile si restul constructiilor de pe fundul marii, prin indepartarea malului. Turistii vor putea in acest fel sa "citeasca" mai usor o buna parte din istoria incatusata de ape. Desi suntem pe malul Marii Negre, arheologul Liliana Vioiu ne spune, la sfarsitul vizitei noastre, ca "aici, la Mangalia, stam pe un munte de miracole". Dar intrebarea de baza e urmatoarea: pe cine intereseaza acest lucru?…