UPDATE 21,30: Preşedintele PNL Sibiu, Raluca Turcan este una dintre variantele vehiculate în partid pentru a prelua conducerea interimară, ea fiind lidera organizației PNL Sibiu – filiala cu cel mai bun scor al liberalilor la alegerile parlamentare.
Decizia oficială a PNL se va lua în cursul zilei de marți.
Retragerea Alinei Gorghiu a fost urmată și de alte demisii la vârful PNL după cel mai slab rezultat obținut în ultimii 16 ani de zile de cele două partide care au fuzionat – PNL și PDL.
Preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat că îşi va depune mandatul de la conducerea partidului, precizând că acest gest a fost anunţat şi de alţi lideri liberali. Secretarul general al PNL, Ilie Bolojan, preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi și prim-vicepreședintele Adriana Săftoiu şi-au depus demisiile din funcţii, potrivit unor surse din partid. Liberalii nu au identificat încă un lider care ar putea prelua funcţia de preşedinte cu titlu interimar, au precizat sursele citate, sugerând că Biroul Politic Național al PNL, convocat pentru marți, ar putea respinge demisia Alinei Gorghiu, cerându-i să rămână interimar. Pe de altă parte, în interiorul partidului au fost vehiculate pentru preluarea interimatului nume precum Mircea Hava, Gheorghe Flutur sau Raluca Turcan, fără a se lua vreo decizie. BPN va stabili o formulă de interimat și va propune convocarea Convenţiei Naţionale pentru luna februarie, când vor fi organizate alegeri. Unii lideri PNL propuneau demisia întregii conduceri centrale iar alții retragerea șefilor de organizații care au obținut sub media pe țară.
Eșecul PNL a venit în condițiile în care liderii liberali au taxat anemic PSD în campanie și multe propuneri (cum ar fi cele de majorării de salarii) au fost lansate după ce social-democrații le votaseră în Parlament, în absența PNL. Lista de candidați fără penali (cu două excepții) nu a fost suficientă pentru a salva PNL de eșec. Pe scurt, PNL a părut un partid prăfuit, incapabil să facă față concurenței USR, care a luat o parte din voturile liberalilor. În plus, premierul Dacian Cioloș a evitat să se implice în campanie, deși era susținut de PNL și USR pentru un nou mandat la Palatul Victoria.
Dezastrul PNL în cifre
După numărătoarea a 95,58% din voturile exprimate liberalii obținuseră la alegerile de duminică 1.371.251 de voturi la Senat (20,32%) și 1.345.605 de voturi la Camera Deputaților (19,95%). Chiar dacă PNL își va mai rotunji numărul de voturi până la centralizarea finală, reculul partidului este evident. La alegerile locale de anul acesta, liberalii obținuseră 2.529.986 de voturi, adică 30,64%, la votul pentru consiliile județene, considerat vot politic. De altfel, la alegerile prezidențiale din 2014, candidatul PNL Klaus Iohannis a obținut în primul tur de scrutin 2.881.406 de voturi, adică 30,37%.
Noul PNL a reușit să coboare și sub rezultatele cumulate obținute în trecut de vechiul PNL și fostul PDL, înainte de fuziune. Astfel, la alegerile europarlamentare din 2014, PNL a fost votat de 835.531 de români (15%), iar PDL de 680.853 (12,23%). Adică 1.516.384 de voturi și un procent de 27,23% în condițiile unui tip de scrutin cu prezență scăzută. Scrutinul din 2012 nu este relevant pentru că PNL a candidat pe listele USL. Însă, la prezidențialele din 2009, în primul tur, Traian Băsescu (PDL) câștigase 3.153.640 de voturi, iar Crin Antonescu (PNL) 1.945.831. La europarlamentarele din 2009, PDL obținuse 1.438.000 de voturi, iar PNL 702.974 de voturi. La alegerile parlamentare din 2008, 2.228.860 de români au pus ștampila pe PDL iar 1.279.063 pe PNL. Dacă ne întoarcem la parlamentarele din 2004, Alianța DA, formată din PNL și PDL, a câștigat 3.150.301 de voturi, adică 31,26%.
Pentru a găsi un dezastru similar ar trebui să ne raportăm la alegerile parlamentare din 2000. Atunci PD a câștigat 825.437 de voturi (7,58%) iar PNL 814.381 (7,48%). Deși procentele însumate (15,06%) sunt mai mici comparativ cu cel din 11 decembrie 2016, numărul de voturi este mai mare – 1.639.818.
Noul PNL a reușit să coboare și sub rezultatele cumulate obținute în trecut de vechiul PNL și fostul PDL, înainte de fuziune. Astfel, la alegerile europarlamentare din 2014, PNL a fost votat de 835.531 de români (15%), iar PDL de 680.853 (12,23%). Adică 1.516.384 de voturi și un procent de 27,23% în condițiile unui tip de scrutin cu prezență scăzută. Scrutinul din 2012 nu este relevant pentru că PNL a candidat pe listele USL. Însă, la prezidențialele din 2009, în primul tur, Traian Băsescu (PDL) câștigase 3.153.640 de voturi, iar Crin Antonescu (PNL) 1.945.831. La europarlamentarele din 2009, PDL obținuse 1.438.000 de voturi, iar PNL 702.974 de voturi. La alegerile parlamentare din 2008, 2.228.860 de români au pus ștampila pe PDL iar 1.279.063 pe PNL. Dacă ne întoarcem la parlamentarele din 2004, Alianța DA, formată din PNL și PDL, a câștigat 3.150.301 de voturi, adică 31,26%.
Pentru a găsi un dezastru similar ar trebui să ne raportăm la alegerile parlamentare din 2000. Atunci PD a câștigat 825.437 de voturi (7,58%) iar PNL 814.381 (7,48%). Deși procentele însumate (15,06%) sunt mai mici comparativ cu cel din 11 decembrie 2016, numărul de voturi este mai mare – 1.639.818.
Rezultate parțiale (95,58% din voturi)
PSD a obţinut la Senat 45,50% şi la Camera Deputaţilor – 45,31
PNL a obţinut la Senat 20,32%, iar la Camera Deputaţilor – 19,95%.
USR are la Senat 8,97% şi 8,92% la Camera Deputaţilor.
UDMR a obţinut 6,49% la Senat şi 6,43% la Camera Deputaţilor.
ALDE are 6,01% la Senat şi 5,62% la Camera Deputaţilor.
PMP a obţinut la Senat 5,59% şi 5,29% la Camera Deputaţilor.
