<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RomaniaLibera.ro &gt; Aldine</title>
        <link>http://www.romanialibera.ro</link>
        <description>RomaniaLibera.ro</description>
        <lastBuildDate>Thu, 09 Feb 2012 18:44:53 +0300</lastBuildDate>
        <generator>ROMANIA LIBERA RSS FEED</generator>
        <image>
            <url>http://www.romanialibera.ro/templates/lilac/images/sigla_1_nou.png</url>
            <title>RomaniaLibera.ro</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro</link>
            <width>136</width>
            <height>37</height>
        </image>
        <language>ro</language>
        <copyright>(C) Copyright RomaniaLibera - 2012</copyright>
        <item>
            <title>Începuturile Memorialului de la Sighet.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/inceputurile-memorialului-de-la-sighet-252273.html</link>
            <description><![CDATA[Fundatia Academia Civica a pus in valoare cladirea in care a fost exterminata elita interbelica a Romaniei.
Pe masura ce trec anii, generatiile care vin dupa noi stiu mai putin despre inceputurile organizarii Memorialului de la Sighetu Marmatiei, fosta inchisoare-mormant de pe timpurile imperiilor straine. Inchisoare in care, iata, si regimul comunist a exterminat, programatic, floarea intelectualitatii romane, fauritorii Marii Uniri de la 1918, ofiteri de toate gradele ce au luptat pentru ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 02 Feb 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-252273.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/02/02//220794-istorie.jpg" length="810595" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Chinezul din oastea lui Matia Corvin.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/chinezul-din-oastea-lui-matia-corvin-252271.html</link>
            <description><![CDATA[Un capitan din Banat, din secolul al XV-lea, a devenit unul dintre cei mai celebri militari ai crestinatatii. Pavel Chinezu este revendicat deopotriva de romani si de maghiari.
 
Unul dintre cei mai viteji si mai cunoscuti militari ai Crestinatatii din secolul al XV-lea a fost cneazul Pavel Chinezu. Este vorba de un conducator militar care si-a inceput cariera ca simplu ostean in oastea regala maghiara si care a devenit, gratie maiestriei sale in manuirea armelor, un spadasin temut, de talia ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 02 Feb 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-252271.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/02/02//220792-personalitate.jpg" length="594767" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Ultimele zile ale lui Iuliu Maniu (ARTICOL INTEGRAL).</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/ultimele-zile-ale-lui-iuliu-maniu-articol-integral-251544.html</link>
            <description><![CDATA[La 5 februarie se implinesc 59 de ani de la moartea, in inchisoarea de exterminare de la Sighet, a marelui patriot roman, unul dintre principalii artizani ai Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Iuliu Maniu. Ziua respectiva ar trebui considerata doliu national si, deci, inscrisa cu majuscule in calendarele celor doua biserici  romanesti din Romania si pomenita in slujbele lor comemorative.Nici o jertfa nu este prea mareTristul moment a revenit in atentia opiniei publice si gratie Fundatiei ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Fri, 27 Jan 2012 16:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-251544.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/26//219740-maniu-folcr.jpg" length="154212" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cum au colaborat Italia şi Germania pentru muşamalizarea crimelor de război.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-au-colaborat-italia-si-germania-pentru-musamalizarea-crimelor-de-razboi-251089.html</link>
            <description><![CDATA[In primavara anului 1944, trupele naziste au masacrat sute de civili italieni in Pesterile Ardeatine din apropierea Romei. Cu toate acestea, dupa sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial, guvernul german nu s-a straduit sa-i gaseasca si sa-i pedepseasca pe faptasi. La acea vreme, atat Germania, cat si Italia erau mai interesate de politica decat de justitie.
Pe 24 martie 1944, tortele luminau interiorul pesterilor. Afara, in soarele amiezii, camioanele aduceau prizonierii: 335 de barbati, ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Andrei Stanca)</author>
            <pubDate>Mon, 23 Jan 2012 13:39:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-251089.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/23//219097-nazisti-italia-spiegel-de.jpg" length="77418" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cum au fost colecţionate autografele Reginei Maria şi Regelui Carol al II-lea (ARTICOL INTEGRAL).</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-au-fost-colectionate-autografele-reginei-maria-si-regelui-carol-al-ii-lea-articol-integral-250828.html</link>
            <description><![CDATA[Unele carti de onoare ale institutiilor publice din Romania ascund autografe ale unor mari personalitati, care, daca ar fi evaluate din punct de vedere financiar, ar valora o adevarata avere pentru colectionari.
 
 Unele institutii de cultura, si nu numai, din Romania au avut si unele mai au si azi asa-numitele „Carti de onoare" sau de impresii. Ele sunt azi, intr-un anumit fel, adevarate documente culturale de mare valoare, ilustrand aprecierea data celor in cauza de personalitati din ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 19 Jan 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-250828.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/19//218688-autografe.jpg" length="112561" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Odiseea lui Ştefan Tomşa.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/odiseea-lui-stefan-tomsa-250827.html</link>
            <description><![CDATA[Monarhii Europei l-au vazut pe boierul care si-a ucis domnitorul ca pe un uzurpator.
Unul dintre domnitorii Moldovei, Stefan Tomsa, a avut o poveste demna de 'Cei trei muschetari". Ridicat pe treptele boierimii moldovenesti, el a devenit capetenia ostirii voievodatului, cu rangul de hatman. Apoi, si-a ucis domnitorul, caruia ii jurase credinta. Este vorba de Despot Voda. Stefan Tomsa a fost privit, insa, de monarhii Europei drept uzurpator, astfel ca regele Poloniei nu a avut nici un fel de ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 19 Jan 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-250827.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/19//218687-odisee.jpg" length="277279" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Istoria primului fotoreporter de război din lume (ARTICOL INTEGRAL).</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/istoria-primului-fotoreporter-de-razboi-din-lume-articol-integral-250115.html</link>
            <description><![CDATA[Unul dintre cei mai apreciati fotografi din Europa a fost, in secolul al XIX-lea, un clujean. Este vorba de Carol Pop de Satmari (ortografiat in limba maghiara Karoly Papp de Szathmari, conform unor documente din arhivele clujene), cel care a realizat primul fotoreportaj de razboi din lume. Carol Pop de Satmari s-a nascut acum 200 de ani, in 11 ianuarie 1812, la Cluj, si a murit in 1887, in Bucuresti.
Printre cele mai cunoscute seturi de fotografii realizate de clujean se numara ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 12 Jan 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-250115.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/12//217646-istoria.jpg" length="279968" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Matei Corvinul,  în apărarea românilor.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/matei-corvinul-in-apararea-romanilor-250114.html</link>
            <description><![CDATA[In Evul Mediu, romanii asigurau paza drumurilor si primeau, in schimb, scutiri de dari.
 
Cine a fost Matei Corvin au aratat, deseori, si unii istorici romani (Ioan Aurel Pop, Ioan Dragan etc.) cu argumente imbatabile,  care au dus la concluzia ca el ii reprezinta pe maghiari ca si pe romani, deopotriva, datorita faptului ca este fiul lui Iancu de Hunedoara, iar, in plus, ii reprezinta pe clujeni pentru ca, iata, destinul a facut sa se nasca in acest oras, in casa care-i poarta numele si ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 12 Jan 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-250114.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/12//217645-matei.jpg" length="290914" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cine a fost comandantul armatei românilor ardeleni.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cine-a-fost-comandantul-armatei-romanilor-ardeleni-249410.html</link>
            <description><![CDATA[Florian Medrea a organizat un corp de voluntari care a oprit inaintarea Armatei Sovietice Maghiare a lui Bela Kun.
 
Se implinesc, in februarie, 93 de ani de la infiintarea Corpului de Voluntari Horea menit a ocroti, cu arma in mana, la nevoie, obiectivele obtinute prin Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. In volumul istoricului Ioan Scurtu 'Alba Iulia - 1 Decembrie 1918" este redata si o declaratie a lui Eugen Hulea, care spune ca paza si ordinea, precum si ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 05 Jan 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-249410.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/05//216656-armata.jpg" length="125455" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cine este medicul care a ajuns voievod al Moldovei.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cine-este-medicul-care-a-ajuns-voievod-al-moldovei-249409.html</link>
            <description><![CDATA[Ioan Iacob Heraclid a fost o personalitate complexa, iar grecul care a ajuns domnitor a fost considerat de unii impostor, iar de altii geniu.
Una dintre cele mai controversate personalitati din istoria Moldovei a fost Ioan Iacob Heraclid sau Ioan al II-lea, care a domnit pe tronul Musatinilor intre 1561-1563. De origine greaca, el s-a nascut, cel mai probabil, in insula Creta si era fiul unui marinar. Ioan Iacob Heraclid a intrat de tanar in slujba unui nobil grec, Iacob Eraclide, care purta ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 05 Jan 2012 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-249409.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/01/05//216655-voievod.jpg" length="180438" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>De ce îl preţuiesc românii pe Sfântul Vasile cel Mare.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-il-pretuiesc-romanii-pe-sfantul-vasile-cel-mare-248941.html</link>
            <description><![CDATA[Unele surse istorice arata ca Sfantul Vasile cel Mare a exercitat o influenta spirituala considerabila asupra locuitorilor Dobrogei.
Una dintre cele mai importante personalitati ale lumii crestine din primele secole este Sfantul Vasile cel Mare. Acesta este sarbatorit de doua ori in Romania, in luna ianuarie. In chiar prima zi a anului, Sfantul Vasile cel Mare este serbat de toti crestinii care folosesc calendarul si traditia bizantina, iar in data de 30 ianuarie el este serbat, din anul 1081, ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 29 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-248941.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/29//216131-sfant.jpg" length="124190" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>O fermă intrată în istoria literaturii.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/o-ferma-intrata-in-istoria-literaturii-248940.html</link>
            <description><![CDATA[Proprietarul fermei era el insusi autor de proza si un pictor apreciat in epoca. 
A fost o vreme cand intre Copsa Mica si comuna Axente Sever, a existat o ferma care a intrat, gratie lui Lucian Blaga, in istoria literaturii. Era o ferma intemeiata de un personaj surprinzator prin vocatiile lui: Marin Ciortea (1899-1962). Era inginer electronist si director tehnic al 'Societatii de Gaz Metan" din Medias, dar era si un cunoscut artist in epoca, autor de povestiri de vanatoare, al unui roman, ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 29 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-248940.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/29//216130-ferma.jpg" length="63771" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cum caută saşii „iarba verde de acasă&quot;.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-cauta-sasii-iarba-verde-de-acasa-248490.html</link>
            <description><![CDATA[Multi dintre germanii emigrati din Transilvania traiesc cu nostalgia coplesitoare a locurilor natale.
 
Povestea unui om si morala ei.In cazul acesta, un om, pe nume Michael Schirkonyer, emigrant in Germania, cetatean german, care, iata, s-a reintors acasa, in Cluj-Napoca. 'De ce?" ar fi intrebarea-cheie. Nu i-a mers, oare, bine  in Germania? Bineinteles ca i-a mers bine. Mult mai bine decat in Romania,  din punct de vedere material. Mai ales ca-si exercita si acolo profesia, ocupandu-se, ca ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 22 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-248490.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/22//215473-sasi.jpg" length="81171" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cum a ajuns Nicoară Potcoavă idolul ucrainenilor.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-ajuns-nicoara-potcoava-idolul-ucrainenilor-248489.html</link>
            <description><![CDATA[Domnitorul Moldovei este considerat, atat in Romania, cat si in Ucraina, un erou de poveste.
 
Cateodata, romanul istoric se impune in constiinta publica mai mult decat realitatea. Este cazul unuia dintre domnitorii Moldovei, Ioan al IV-lea Sarpega, care s-a transformat, sub pana lui Mihail Sadoveanu intr-un soi de D'Artagnan al romanilor, daca poate fi facuta o comparatie intre romanele lui Alexandre Dumas si cele ale scriitorului roman. Ioan al IV-lea Sarpega este mult mai cunoscut cu ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 22 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-248489.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/22//215472-potcoava.jpg" length="186671" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Povestea musulmanului care a riscat totul pentru a salva mii de evrei de la Holocaust.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/povestea-musulmanului-care-a-riscat-totul-pentru-a-salva-mii-de-evrei-de-la-holocaust-248291.html</link>
            <description><![CDATA[Mii de evrei si descendentii lor datoreaza viata unui diplomat musulman care locuia la Paris in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Iranianul Abdol-Hossein Sardari a riscat totul pentru a-i ajuta pe evreii iranieni sa scape de lagarele de concentrare.
Eliane Senahi Cohanim avea sapte ani atunci cand a parasit Franta alaturi de familia sa. Isi aminteste cum strangea la piept papusa sa preferata si cum se prefacea ca doarme de fiecare data cand trenul ajungea intr-o gara nazista, relateaza ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Andrei Stanca)</author>
            <pubDate>Wed, 21 Dec 2011 11:31:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-248291.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/21//215139-sardari.jpg" length="8221" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Hermann Oberth a lucrat deopotrivă pentru Hitler şi pentru NASA.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/hermann-oberth-a-lucrat-deopotriva-pentru-hitler-si-pentru-nasa-247801.html</link>
            <description><![CDATA[Orasul Medias este locul in care savantul sas si-a pus in practica primele inventii.
 
Cine trece azi prin Medias si nu este din zona ramane surprins sa vada la intrarea in  oras o ciudata constructie metalica care simbolizeaza, de  fapt, o racheta. Este modul prin care localnicii i-au adus si ii aduc un omagiu controversatului savant Hermann Oberth, omul ce a pus bazele aici unui inceput de istorie intr-un domeniu, pana atunci putin sau aproape necunoscut: astronautica.

Inventatori din ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 15 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-247801.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/15//214465-savant.jpg" length="98626" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cine a fost Edgar Allan Poe al românilor.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cine-a-fost-edgar-allan-poe-al-romanilor-247800.html</link>
            <description><![CDATA[Un poet bucurestean, azi aproape uitat, era considerat odinioara unul dintre cei mai straluciti autori romani.
Un poet bucurestean, nascut in anul 1917 si decedat in anul 1971, era considerat odinioara drept unul dintre cei mai straluciti autori romani. El era considerat drept un adevarat Edgar Allan Poe al romanilor si era renumit prin viata sa boema si prin excesele alcoolice in care isi regasea, uneori, sursa de inspiratie. Acum, numele sau a fost acoperit de praful  uitarii.
Dimitrie ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 15 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-247800.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/15//214464-stelaru.jpg" length="124368" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>De ce au descoperit ardelenii lobby-ul internaţional.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-au-descoperit-ardelenii-lobby-ul-international-247222.html</link>
            <description><![CDATA[Inca din timpul primului razboi mondial, liderii romanilor ardeleni au inceput demersurile in strainatate pentru a obtine desprinderea Transilvaniei de Austro-Ungaria.
 
Unii istorici, precum Ioan Scurtu, au gasit in arhive documente emotionante legate de activitatea din zilele premergatoare Adunarii de la Alba Iulia. Inca din aprilie 1917, o delegatie de romani ardeleni alcatuita din Vasile Lucaciu, Vasile Stoica si Ioan Mota a plecat in S.U.A., unde a desfasurat o sustinuta activitate in ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 08 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-247222.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/08//213715-1.jpg" length="147517" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Generalul francez care a luptat pentru România.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/generalul-francez-care-a-luptat-pentru-romania-246590.html</link>
            <description><![CDATA[Seful Misiunii Militare Franceze din Romania a fost foarte iubit de camarazii sai romani, iar o comuna 
din Transilvania poarta numele sau.
Chiar daca acum, romanii sunt ironizati de bufonii francezilor, au existat o serie de momente in care francezii si-a varsat sangele pentru Romania. Iar unul dintre marii prieteni ai romanilor a fost generalul Henri Mathias Berthelot.
Cum a reorganizat armata romana
Generalul Henri Mathias Berthelot a fost unul dintre cei mai capabili absolventi ai ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 01 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-246590.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/01//212740-istorie.jpg" length="316922" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cum a rupt Maniu Ardealul de Ungaria.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-rupt-maniu-ardealul-de-ungaria-246588.html</link>
            <description><![CDATA[Emisarii Budapestei au incercat sa ii convinga pe reprezentantii romanilor ardeleni sa alcatuiasca o federatie cu Ungaria.
 
Unirea Transilvaniei cu Romania a fost precedata de o activitate intensa a liderilor Partidului National Roman.  Alexandru Vaida - Voevod a proclamat  dreptul romanilor la o viata statala independenta, iar Vasile Goldis a inceput sa organizeze administratia romaneasca in Transilvania. Figura centrala a organizarii romanilor ardeleni a fost, insa, Iuliu Maniu, cel care ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 01 Dec 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-246588.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/12/01//212739-personalitate.jpg" length="689084" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Prinţul Charles şi comoara numită Transilvania.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/printul-charles-si-comoara-numita-transilvania-245837.html</link>
            <description><![CDATA[Principele britanic sustine pastrarea patrimoniului cultural al Ardealului.
 
Nu cu mult timp in urma, primit cu onorurile cuvenite la Presedintia Romaniei, in legatura cu plecarea Altetei Sale Regale  din Romania, Printul Charles, mostenitorul tronului Marii Bitanii, a facut o declaratie deloc de circum-stanta, ca sa ma exprim asa: ,,Nu exista un produs de export mai bun pentru Romania decat Transilvania. Nici Marea Britanie nu are o astfel de comoara".
Asa ca, trebuie sa recunosc, orgoliul ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 24 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-245837.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/24//211432-charles-mfax.jpg" length="118244" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cine a fost „moştenitorul spiritual&quot; al lui Avram Iancu.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cine-a-fost-mostenitorul-spiritual-al-lui-avram-iancu-245836.html</link>
            <description><![CDATA[Avocatul Amos Francu a fost un adevarat continuator al luptei Craisorului Muntilor si s-a remarcat atat la procesul memorandistilor, cat si la Unirea din 1918.
 Una dintre cele mai importante personalitati ale romanilor ardeleni a fost avocatul Amos Francu. In epoca sa, el era considerat drept un adevarat mostenitor spiritual al lui Avram Iancu. La fel ca si Craisorul Muntilor, el a devenit avocat si s-a luptat pentru drepturile locuitorilor Muntilor Apuseni. In vremuri de cumpana, el nu a ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 24 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-245836.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/24//211431-francu.jpg" length="110894" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Anii fericiţi ai lui Haydn în Oradea.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/anii-fericiti-ai-lui-haydn-in-oradea-245097.html</link>
            <description><![CDATA[Compozitorul si dirijorul Michael Haydn si-a facut debutul in muzica mare tocmai in capitala Crisanei.
Unul dintre cei mai mari compozitori clasici, Michael Haydn, a trait si si-a facut debutul in muzica mare la Oradea, pe atunci parte a Imperiului Habsburgic. Acolo, el primit prima data posibilitatea de a lucra ca dirijor principal. Anii petrecuti la Oradea s-au numarat printre cei mai fericiti ai marelui muzician.
O familie renumita
Michael Haydn este fratele mai tanar al mult mai ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 17 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-245097.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/17//210178-inedit.jpg" length="379986" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cum a ocupat Maniu Viena şi Praga.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-ocupat-maniu-viena-si-praga-245096.html</link>
            <description><![CDATA[Iuliu Maniu a reorganizat regimentele romanesti intr-o armata capabila sa puna capat razvratirilor instigate de bolsevici.
 
In vara anului 1915, iunie, imparatul Germaniei, Wilhelm al II-lea, a fost de parere ca Franta numai asa putea fi batuta, daca Romania intra in razboiul mondial de partea Puterilor Centrale, ceea ce l-a determinat sa il trimita la Viena pe deputatul catolic Mathias Ersberger, pentru a discuta, in acest scop, cu reprezentantii romanilor ardeleni. Intalnirea a avut loc in ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 17 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-245096.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/17//210172-personalitate.jpg" length="607357" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>„Reportaj&quot; de la Unirea lui Mihai Viteazu.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/reportaj-de-la-unirea-lui-mihai-viteazu-244222.html</link>
            <description><![CDATA[Cu ajutorul unor documente de arhiva, dar si cu talent literar, Nicolae Balcescu a realizat o descriere spectaculoasa a intrarii lui Mihai Viteazu in Alba Iulia.
 
Atmosfera Unirii lui Mihai Viteazu este redata excelent intr-un adevarat 'reportaj" scris de nimeni altul decat... de Nicolae Balcescu. Este un 'reportaj" fascinant despre intrarea lui Mihai Viteazu in Alba Iulia dupa batalia de la Selimbar, pe care il redam, atat pentru frumusetea textului, cat si pentru 'traspunerea" celor de azi ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 10 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-244222.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/10//208863-atmosfera.jpg" length="443139" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Regele şi Patria.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/regele-si-patria-243430.html</link>
            <description><![CDATA[Elevii Liceului 'Principele Nicolae" din Sighisoara au iesit in strada pentru a protesta impotriva guvernului condus de Petru Groza.
 
Trebuie sa apreciez cum se cuvine emisiunea dedicata de diferite posturi TV din Bucuresti monarhiei si Regelui Mihai I, clarificand o serie de aspecte legate de istoria tarii noastre. Mai ales a impresionat interviul luat Regelui de Cristina Topescu, dar si documentarul regizorului Sorin Iliesiu. Pentru ca despre aceasta este vorba, in fond: de istoria reala, ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 03 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-243430.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/03/207500-.jpg" length="90646" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cine sunt vlahii din Timoc.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cine-sunt-vlahii-din-timoc-243429.html</link>
            <description><![CDATA[Urmasii legiunilor imparatului Galerius au ajuns sa nu mai aiba dreptul nici macar la scoala si biserica.
Vizita presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in Serbia a readus in atentia opiniei pu&shy;blice soarta uneia dintre cele mai napastuite ramuri ale poporului roman. Este vorba de romanii timoceni, o populatie care traieste in estul Serbiei si in nord-vestul Bulgariei. Spre deosebire de romanii din provincia sarbeasca Voivodina, care se bucura de o larga gama de drepturi inca din perioada ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 03 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-243429.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/03//207422-timoc.jpg" length="165337" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Sălaj: Peste 200 de cărţi vechi, în ebraică, găsite în podul Muzeului Memorial al ...</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/salaj-peste-200-de-carti-vechi-in-ebraica-gasite-in-podul-muzeului-memorial-al-holocaustului-243387.html</link>
            <description><![CDATA[Peste 200 de carti vechi, in limba ebraica, au fost descoperite in timpul lucrarilor de reabilitare a Muzeului Memorial al Holocaustului din Romania, aflat in Simleul Silvaniei, volumele fiind lasate in ultimii 70 de ani in pod, intre plafon si scanduri care nu au fost miscate in tot acest timp, informeaza Mediafax.
Directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Romania, Daniel Stejeran, a declarat, joi, pentru Mediafax, ca peste 200 de carti vechi, in limba ebraica, au fost gasite, in pod, ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Corina Alexandru)</author>
            <pubDate>Thu, 03 Nov 2011 12:38:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-243387.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/03//207347-199749-muzeul-holocaustului.jpg" length="60531" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Odessa-1941. &quot;Onoarea pătată&quot; a Armatei Române (ARTICOL INTEGRAL).</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/odessa-1941-onoarea-patata-a-armatei-romane-articol-integral-243170.html</link>
            <description><![CDATA[Cu doua saptamani in urma, un ucrainean de 86 de ani a venit in Romania pentru a ne spune o poveste groaznica: masacrul facut de Armata Romana in 1941 la Odessa. Mihail Zaslavski avea 16 ani cand, din ordinul maresalului Antonescu, zeci de mii de evrei, printre care si membrii familiei sale, au fost impuscati sau arsi de vii de soldatii romani. Am incercat sa lamurim acest  episod din istoria noastra impreuna cu istoricii romani.
Mihai Zaslavski a fost adus la Bucuresti de regizorul de filme ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Dan Gheorghe)</author>
            <pubDate>Tue, 01 Nov 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-243170.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/11/01/206997-.jpg" length="61654" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Auschwitz: Polonia redeschide vânătoarea de foşti nazişti. ...</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/auschwitz-polonia-redeschide-vanatoarea-de-fosti-nazisti-ce-cred-reprezentantii-comunitatii-evreiesti-din-romania-242977.html</link>
            <description><![CDATA[Autoritatile poloneze au redeschis o ancheta privind lagarul de la Auschwitz, dupa ce investigatiile privind crimele savarsite de nazisti in cel de-Al Doilea Razboi Mondial au fost sistate in anii '80, din cauza izolarii Poloniei sub Cortina de Fier, relateaza Associated Press.
Unul dintre scopurile redeschiderii anchetelor este urmarirea tortionarilor nazisti care mai sunt in viata, potrivit anuntului Institutului Polonez al Memoriei Nationale, un organism de stat care investigheaza crimele ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Flavia Dragan)</author>
            <pubDate>Sun, 30 Oct 2011 22:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-242977.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/31//206685-auschwitz-main-gate-thehistoryblog.com.jpg" length="155471" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Presa românească de peste graniţă: între etnobusiness şi ostilitate.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/presa-romaneasca-de-peste-granita-intre-etnobusiness-si-ostilitate-242651.html</link>
            <description><![CDATA[Problemele publicatiilor romanesti din afara granitelor Romaniei s-au accentuat de la inceperea crizei.
Cateva zeci de jurnalisti din comunitatile romanesti de peste granita incearca sa tina sus drapelul luptei pentru pastrarea identitatii culturale si pentru respectarea drepturilor omului. Ignorati de mass-media din Romania, jurnalistii romani din state precum Serbia, Ucraina, Ungaria ori Bulgaria reusesc uneori performante care i-ar face sa paleasca de invidie pe colegii lor de breasla din ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 27 Oct 2011 21:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-242651.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/27//206238-presa.jpg" length="202458" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Titulescu, faţă în faţă cu Brâncuşi.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/titulescu-fata-in-fata-cu-brancusi-241812.html</link>
            <description><![CDATA[Constantin Brancusi a facut o adevarata marturisire artistica in fata lui Nicolae Titulescu.
 
Prin 1926, intr-o discutie amicala cu diplomatul Nicolae Titulescu, poetul Octavian Goga i-a imputat acestuia ca, aflat in strainatate, aminteste deseori de marii nostri intelectuali, precum Enescu, Traian Grozavescu, dar ca l-a uitat de fiecare data pe Brancusi. Titulescu a recunoscut cinstit si a spus ca 'Brancusi mi-a pus o problema dificila... Mi-a creat un complex. Pe Brancusi n-am reusit sa-l ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 20 Oct 2011 21:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-241812.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/20//204859-personalitate.jpg" length="144410" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Dănilă Apostol, hatmanul moldovean al cazacilor zaporojeni.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/danila-apostol-hatmanul-moldovean-al-cazacilor-zaporojeni-241811.html</link>
            <description><![CDATA[Strategul moldovean a condus organizatia militara a cazacilor in perioada in care acestia au intrat sub dominatia Rusiei.
 
Istoria romanilor nu mentioneaza aproape deloc numele unuia dintre cei mai importanti comandanti militari ai vremii sale: Danila Apostol, boier moldovean care a devenit hatmanul cazacilor zaporojeni. Este vorba de una dintre cele mai insemnate forte militare din acea perioada.
Cine este Danila Apostol
Despre Danila Apostol se cunosc putine lucruri, pentru ca cele mai ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 20 Oct 2011 21:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-241811.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/20//204858-istorie.jpg" length="478825" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>FOTOGRAFII ŞOCANTE din lagărele de concentrare: chipul trist al unor „vieţi care nu ...</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/fotografii-socante-din-lagarele-de-concentrare-chipul-trist-al-unor-vieti-care-nu-merita-traite-241353.html</link>
            <description><![CDATA[Una dintre cele mai oribile sintagme din istorie a fost folosita de catre Germania nazista pentru a desemna fiintele umane ale caror vieti sunt neimprotante sau care trebuie sa fie pur si simplu ucise: Lebensunwertes Leben sau 'vieti care nu merita traite".
Termenul a etichetat la inceput bolnavii mintal, apoi persoanele de 'rasa inferioara", deviantii sexuali si dusmanii poporului din interior sau din exterior, relateaza publicatia americana The Atlantic.
Inca de la inceputul razboiului, o ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Andrei Stanca)</author>
            <pubDate>Mon, 17 Oct 2011 09:23:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-241353.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/17//204081-14.jpg" length="217734" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>2011 - Anul în care au dispărut seniorii (ARTICOL INTEGRAL).</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/2011-anul-in-care-au-disparut-seniorii-articol-integral-241022.html</link>
            <description><![CDATA[In ultimele luni au trecut la cele vesnice reprezentantii de frunte ai generatiei de romani care s-a opus comunismului: Ion Diaconescu, Bartolomeu Anania, George Gutiu, Aurel Mladin. 
Au disparut, in 2011, patru dintre cei mai importanti reprezentanti ai generatiei tinerilor care au sfidat comunismul, la instaurarea terorii rosii. Este vorba de personalitati extrem de importante, care au jucat un rol deosebit dupa caderea comunismului.
Ultimul 'mohican"
Ultimul a plecat Ion Diaconescu, ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 13 Oct 2011 21:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-241022.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/13//203444-disparitie.jpg" length="3090133" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Superspionul care a devenit principe.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/superspionul-care-a-devenit-principe-240174.html</link>
            <description><![CDATA[Statul-fantoma creat de Alcibiade Diamandi in Balcani a functionat sub umbrela Italiei fasciste.
 
Un aroman expulzat pentru spionaj din Grecia, de catre guvernul lui Metaxas, in timpul primului razboi mondial, a reusit sa isi creeze propriul stat in Peninsula Balcanica. Primul ordin de exilare din Grecia, in primavara anului 1940, a fost emis pe numele lui Alcibiade Diamandi. Insa exilul lui Alcibiade Diamandi nu a durat prea mult. In 1940, trupele italiene au invadat Grecia. Alcibiade ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 06 Oct 2011 21:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-240174.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/06//202079-aroman.jpg" length="876076" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Cum chefuia Constantin Brâncuşi.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-chefuia-constantin-brancusi-240171.html</link>
            <description><![CDATA[Una dintre petrecerile de pomina a avut loc in anul 1924.
 
In anul 1924, intelectualii bucuresteni, scriitori, artisti plastici sau pur si simplu 'chibitii"  acestora au fost cuprinsi de o vie animatie la vestea ca 'vine Brancusi". Aceasta stire a si devenit un adevarat salut atunci cand  se intalneau pe strada. Iar Brancusi a venit, ceea ce a prilejuit grupului avangardistilor, Tristan Tzara, H. Maxy, Marcel Iancu si Ion Vinea, sa ofere mese festive si intalniri la cafenele, secondate ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Virgil Lazar)</author>
            <pubDate>Thu, 06 Oct 2011 21:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-240171.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/10/06//202056-constantin-brancusi.jpg" length="12454" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Legenda principelui Diamandi.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/legenda-principelui-diamandi-239361.html</link>
            <description><![CDATA[Informatiile oficiale despre statul aromanilor din Balcani au fost ocultate cu grija in perioada comunista, iar multe dintre relatari sunt la granita dintre mit si realitate.
Una dintre cele mai ascunse episoade din istoria romanilor este legata de aventura unui adevarat James Bond al romanilor. Este vorba despre un superspion din timpul celui de-al doilea razboi mondial, care a reusit, la un moment dat, sa isi creeze propriul sau principat in nordul Peninsulei Balcanice, cu ajutorul ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Claudiu Padurean)</author>
            <pubDate>Thu, 29 Sep 2011 21:00:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-239361.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/09/29//200801-legenda.jpg" length="314588" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Serviciul de Informaţii din Germania a protejat criminalii nazişti.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/serviciul-de-informatii-din-germania-a-protejat-criminalii-nazisti-239224.html</link>
            <description><![CDATA[Serviciul de Informatii Secrete din Germania de Vest a facut publice mai multe documente despre cel care a aranjat crimele naziste. 900 de pagini despre Walter Rauff au ajuns la Arhivele Federale Germane, scrie Der Spiegel.
Astfel, Serviciul de Informatii (BND) arata in aceste inregistrari ca Rauff credea sincer ca era inocent, ceea ce ar putea explica de ce nu a fugit stiind ca avea sa fie arestat. El nu a putut fi extradat pentru crimele naziste, asa ca a iesit din inchisoare dupa cateva ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Marinela Oprea)</author>
            <pubDate>Thu, 29 Sep 2011 09:24:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-239224.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/09/28//200576-iss-mage-264832-galleryv9-npre.jpg" length="104209" type="image/jpeg"/>
        </item>
        <item>
            <title>Inscripţie veche de aproape două milenii, descoperită la Alba Iulia.</title>
            <link>http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/inscriptie-veche-de-aproape-doua-milenii-descoperita-la-alba-iulia-238963.html</link>
            <description><![CDATA[O inscriptie inedita pe piatra care atesta conflictul politic dintre imparatii romani Geta si Caracalla si modul in care cel din urma incerca sa ii stearga celuilalt numele din istorie a fost descoperita de arheologi in Cetatea din Alba Iulia, potrivit Mediafax.
Directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, ca inscriptia a fost descoperita de arheologii muzeului in timpul sapaturilor pe care le desfasoara in Parcul ... ]]></description>
            <author>redactia@romanialibera.ro (Corina Alexandru)</author>
            <pubDate>Mon, 26 Sep 2011 17:16:00 +0300</pubDate>
            <guid isPermaLink="true">http://www.romanialibera.ro/stire-238963.html</guid>
            <enclosure url="http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2011/09/26//200188-01665556.jpg" length="84055" type="image/jpeg"/>
        </item>
    </channel>
</rss>

