15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialANALIZĂ Herodot şi Eminescu, pietre de moară pe umerii studenților

ANALIZĂ Herodot şi Eminescu, pietre de moară pe umerii studenților

Într-o lume tot mai tehnologizată, viitorul absolvenților de științe umaniste sau vocaționale pare mai degrabă sumbru. Cel mai adesea, ei pot spera să își găsească o slujbă, dar nu în domeniul pentru care s-au pregătit. România deține un record trist, având cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor de până în 25 de ani din toată Europa: unul din patru tineri români nu are o slujbă. Se pune, firesc, întrebarea cum s-a ajuns aici și, mai ales, ce alegere trebuie să facă tinerii atunci când se îndreaptă spre o specializare universitară, pentru a avea, dacă nu garanția, măcar șanse mai mari în găsirea unui loc de muncă.

Declinul umanist de 20%

Am căutat răspunsul peste Ocean, analizând comportamentul unei pie­țe a muncii mature, care reacționează de la sine în funcție de evoluția economică globală.O analiză a cotidianului New York Times se intitulează: „Interesul tot mai scăzut față de științele umaniste stârnește îngrijorare în colegiile americane“.

La Universitatea Stanford, numărul studenților de la departamente umaniste a scăzut cu 15%, iar la Universitatea Harvard declinul numărului celor care urmează științe umaniste a ajuns la 20% în ultimii zece ani.Comparativ, situația este relativ bună la aceste două universități aflate în Top 10 al celor mai bune instituții de învățământ superior. Edinboro University of Pen­nsyl­vania a decis pur și simplu să anuleze cursurile de germană, filosofie, cultura și limbile străine. De asemenea, bugetele alocate de către universități sunt inechitabile, fondurile pentru cercetare științifică și pentru departamentele cu profil real fiind mult mai mari decât cele pentru disciplinele umaniste. 

Academia Americană de Arte și Științe a lansat un raport în care arată că fondurile alocate pentru disciplinele umaniste au scăzut îngrijorător și a lansat un apel pentru descoperirea de soluții care să asigure că acestea nu vor fi neglijate pe fondul goanei după bani și atenției sporite acordat științei și tehnologiei, scrie New York Times.

În acest context, „România liberă“ a stat de vorbă cu trei reprezentanți ai unor facultăți umaniste din România.

Verdictul lor: tinerii trebuie să își urmeze vocația, iar cunoștințele dobândite în facultate îi vor ajuta să își găsească un loc de muncă… cel mai adesea nu în specializarea pentru care s-au pregătit.

Flavius Baias este decan la Facultatea de Drept din București. L-am întrebat care este viitorul absolvenților de Drept din țară? „Dacă mă refer la absolvenții celor peste 50 de facultăți de drept din România (40 private și 18 de stat), aș spune că viitorul lor e mai degrabă sumbru, nu pentru că pro­fesiile pentru care sunt pregătiți studenții facultăților cu profil real ar fi devenit mai atractive pe piață și ar reprezenta un debușeu mai amplu pentru acești absolvenți, ci pentru că – pur și simplu – piața muncii «juridice» nu mai poate absorbi, în mod obiectiv, mii de juriști în fiecare an. Dacă mă refer la absolvenții noștri, aceștia nu au nici o problemă, imensa lor majoritate reușind să acceadă în profesiile juridice; rezultatele lor la examenele de admitere în profesie sunt edificatoare: peste 40% din cei admiși în avocatură și aproximativ 30% în medie provin de la facultatea noastră“, ne-a precizat profesorul.

Acesta crede că doar absolvenții facultăților cu tradiție vor putea profesa în domeniul pentru care s-au pregătit. «Peste 90% din cei care au urmat cursurile facultății noastre exercită o profesie juridică: magistrat (judecător, procuror), avocat, notar, consilier juridic, executor judecătoresc, funcționar public. La fel de bine pregătiți ca absolvenții noștri mai sunt și cei ai facultăților de Drept de la Universitatea «Babeș-Bolyai» din Cluj, Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași, Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu, Universitatea din Craiova și Universitatea de Vest din Timișoara“.

Și totuși, absolvenții de liceu se gândesc de două ori înainte să aleagă să urmeze Facultatea de Drept. Chiar și la Universitatea București, unde, dacă până în anii 1996-1997 concurența era uriașă, de 20 pe un singur loc, după 2000 s-a înregistrat o scădere masivă, de la 7.000-8.000 de candidați la aproximativ 1.000 în 2007-2008.

„Explicația acestei scăderi drama­tice rezidă în acreditarea masivă a universităților private după anul 2000 și în crearea a numeroase facultăți de drept la universități de stat“, este concluzia profesorului Baias.

Privită ca un hobby

Și la Facultatea de Filosofie de la Universitatea București, concurența era, la mijlocul anilor ’90, uriașă: 9 candidați pe un singur loc.

„Imediat după Revoluție, facultatea și cursurile oferite răspundeau unei cerințe interne, unor căutări adânci ale oamenilor ieșiți dintr-un sistem opresiv. Concurența s-a redus la un candidat pe loc, iar mulți candidați sunt la a doua facultate. Devine, aș zice, o facultate de studii postuniversitare.  Interesul pentru științele umaniste este mai redus, dar acest lucru se petrece în toată Europa. Sute de catedre umaniste au dispărut, înlocuite cu altele din domeniul tehnologic. Și mai este un aspect… științele umaniste au o mai mare deschidere spre protest. Mai ușor negociezi cu 1.000 de ingineri decât cu 100 de filosofi“, ne-a precizat Laurențiu Gheorghe, asistent universitar la Facultatea de Filosofie.

Și totuși, spune profesorul, există argumente pentru a urma cursurile acestei discipline universitare: facultatea le oferă capacitatea de a sintetiza cunoștințe și a propune idei noi și originale.

„Facultatea de Filosofie nu asigură studenților un bagaj standard de cunoștiințe, ci seturi de abilități pentru a rezolva probleme complexe. De aceea, un absolvent al facultății noastre se poate angaja în IT sau poate deveni regizor.“

Vocația nu poate fi refuzată

La Universitatea Națională de Arte există 1.500 de studenți, iar anul acesta s-au înregistrat 600 de candidați. Rectorul Universității, profesorul Cătălin Bălescu, spune că aceste cifre sunt excepționale și că există discipline unde concurența este acerbă, de 7 pe un loc (design, grafică, modă, pictură, secţia foto-video), dar și unele unde există o paritate. Cei mai buni absolvenți ai claselor de pictură sau sculptură își găsesc de lucru, chiar dacă, poate, nu reușesc să își împlinească visul de deveni artiști de renume mondial.

De asemenea, cei din clasele de design sau grafică își găsesc de lucru încă din timpul facultății.

„Sunt foarte puține argumente raționale pentru a urma o facultate umanistă“ „Asistăm la un declin în ceea ce privește interesul pentru universităţile umaniste, dar şi nu pentru cele vocaţionale. În fiecare generaţie există un procent constant de tineri care au o sensibilitate anume şi care simt că au o chemare spre artă. Dacă piaţa reuşeşte să îi absoarbă asta e o altă problemă. În cazul specializărilor noastre, ca şi în cazul absolvenților Academiei de Teatru și Film, pregătirea nu le garantează o traiectorie profesională clară sau predictibilă. În cazul meseriilor vocaţionale ai nevoie de o doză importantă de tenacitate, capacitate de a penetra nişte structuri sociale care nu sunt favorabile acestui tip de pregătire. Sunt foarte puţine argumente raţionale pentru care te apuci de o asemenea specializare. Alegi să studiezi artele dintr-o chemare. Există ceva în subconştientul tău care te împinge spre aceste profesii.“

Probabil că în aceste ultime cuvinte ale profesorului Cătălin Bălescu trebuie căutată explicația pentru care unii se îndreaptă, aproape sinucigaș, ar spune cei mai lucizi de azi, cu ochii închiși spre specializări precum filosofie, literatură, pictură, sculptură și chiar drept.   

Sigur că, într-o societate super- tehnologizată, mulți tineri se îndreaptă spre zona economică-tehnologizată, dar există și o piață a serviciilor și una a stilului de viață care nu trebuie ignorate.“

 

 

Cele mai citite

Doliu în baschetul românesc. S-a stins din viață fostul mare jucător și antrenor Horațiu Giurgiu

În această dimineață, cu puțin timp înainte de a împlini vârsta de 86 de ani, s-a stins din viață una dintre legendele baschetului românesc,...

GALERIE FOTO. Iubita lui Kevin Trapp a făcut duș în aer liber

Modelul brazilian Izabel Goulart, una dintre cele mai cunoscute iubite de fotbalist din lume, și-a înebunit milioanele de urmăritori de pe Instagram după ce...

Românii din Spania se încred în România: trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă

Repatriot, platforma care conectează românii din afara granițelor cu țara, a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele...
Ultima oră
Pe aceeași temă