Cetatea Făgăraşului este cel mai important monument al Ţării Făgăraşului, unul dintre cele mai mari din ţară sau chiar din Europa. Cetatea Făgăraşului a fost ridicată în anul 1310 de Ladislau Apo. Având iniţial un rol strategic, cetatea şi domeniile înconjurătoare au intrat în 1526 în stăpânirea voievodului Transilvaniei, Ştefan Mailath (fiul unui boier român din Ţara Făgăraşului). La ora actuală cetatea se găseşte chiar în centrul oraşului, având rolul de muzeu.
Mai multe infor-maţii am aflat de la muzeograful cetăţii Făgăraş, Iulian Şchiopu, care a fost dornic să ne dea nişte detalii despre evoluţia cetăţii de-a lungul anilor.
Pentru început, ce v-a atras la această cetate?
În primul rând frumuseţea arhitectonică a monumentului care îmbină numeroase stiluri de construcţie şi în al doilea rând este vorba despre istoricul ei, un istoric presărat din abundenţă cu numeroase asedii, numeroase tratate de însemnătate Europeană semnate aici, atelierele ei de turnat tunuri şi de bătut monede. Toate acestea împreună cu voievozii şi principii care au locuit fac din Cetatea Făgăraşului una dintre cele mai importante din ţară.
Ce rol a avut cetatea de-a lungul anilor şi ce conducători a avut?
În primul rând cetatea a avut un rol de apărare a sudului Transilvaniei mai ales faţă de pericolul turcesc, însă cu timpul a demonstrat că poate face faţă asediilor a numeroase populaţii: maghiari, austrieci, români, etc. cu timpul, o dată cu transformarea ei într-un castel cu spaţii numeroase amenajate somptuos, cetatea a devenit şi o reşedinţă princiară, un loc preferat al principeselor Transilvaniei care, majoritatea, au ales să locuiască aici.
Ce îmbunătăţiri a avut cetatea de la începutul ei pănă în prezent?
Despre fazele de construcţie a cetăţii sunt foarte multe lucruri de spus. Pe scurt, construcţia ei a durat aproape 400 de ani, începând cu secolul al XIV-lea şi terminând cu secolul al XVII. Cetatea a evoluat de la un singur turn (Turnul Roşu) care a fost construit în secolul al XIV -lea la un castel impresionant, cu 6 turnuri, dintre care patru de colţ, unul median (pe latura de nord) şi unul de poartă; patru bastioane de apărare din care cel mai vechi a fost construit în secolul al XVI -lea şi alte trei construite între 1613 şi 1629 (dintre acestea trei cu urechi şi unul în forma de pană); trei niveluri (parter, etaj I şi etaj II) cu peste 100 de încăperi. Cetatea a ajuns în secolul al XVI – lea să fie înconjurată cu un zid de apărare cu o grosime între 4 şi 8 metri şi a fost înconjurată în aceeaşi perioadă cu un lac de apărare, care măsura în perioada medievală 75 de metri lăţime şi 3-4 metrii adâncime. Pe lângă această descriere cetatea a mai avut numeroase clădiri adiacente care au fost distruse în urma numeroaselor atacuri şi nu au mai fost reconstruite, însă aceste clădiri distruse nu au modificat cu nimic forma actuală a cetăţii.
Care au fost cele mai intrebuinţate şi mai importante încăperi ale cetăţii?
Cele mai importante încăperii ale Cetăţii au fost Sala Dietei şi Sala Tronului. Prima Dietă ţinută la Făgăraş a avut loc la 1 ianuarie 1541, ulterior ţinându-se numeroase altele, din care cea mai importantă a fost cea de la 1688 în care Dieta a decis alipirea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic. În ce priveşte Sala Tronului, aici s-au primit numeroase delegaţii din întreaga Europă şi s-au semnat tratate, din care cel mai important este cel din sec. XVII semnat cu Regele Franţei, Ludovic al XIV -lea.
Am auzit că Cetatea Făgăraşului are propriile legende, ca orice cetate. Care ar fi acestea?
Ca orice cetate medievală, şi la cetatea Făgăraşului avem numeroase legende, dintre care cele mai interesante sunt cele referitoare la tunelurile secrete care ieşeau din cetate în diferite puncte al oraşului sau chiar pe Dealul Galaţiului şi Legenda Fecioarei de fier. Din păcate până azi nu a putut fi demonstrată existenţă nici unui tunel. A doua legendă, cea a Fecioarei de Fier, un instrument de tortură şi de exterminare medieval, are mai multe atestări documentare moderne, însă, din păcate, în spaţiile din Cetate nu s-a descoperit nici o dovadă a existenţei ei.
Cum a apărut numele „Făgăraş”?
Sunt două legende privitoare la numele Făgăraş. În prima se spune că numele ar proveni din maghiară de la monede de lemn (fog) care erau folosite la sfârşitul sec. al XIII – înc. sec. XIV şi cu care au fost plătiţi cei care au lucrat la construcţia primului turn al Cetăţii. A doua variantă se referă la pădurile de fag care ar fi fost tăiate pentru a face loc viitoarei localităţi şi care ar fi dat şi numele de Făgăraş.
Interviu realizat de Pacciolla A. Vanessa Maria, Şuvăială C. Geanina Naomi, Chirovici R. Iulia
