Guvernul a aprobat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, care îşi propune reducerea ratei cu şase procente, pentru a atinge ţinta asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020.
Documentul conține mecanismele și măsurile care urmează să fie implementate până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta între 18-24 de ani care au finalizat cel mult clasa a opta și nu urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Reducerea ratei de la 17,3 % la 11,3 %
În 2013, rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 17,3%, ceea ce a plasat România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, singurele țări cu o rată mai mare fiind Italia, Portugalia, Spania și Malta.
Grupurile aflate în situaţie de risc, precum tinerii din comunitățile rurale, tinerii provenind din familii cu venituri modeste, romi și alte minorități, dar şi elevii care au repetat cel puțin un an sau care au abandonat școala, sunt cele mai predispuse să părăsească timpuriu şcoala.
Prevenire, intervenţie şi compensare
În urma analizării datelor concreete privind rata de părăsire a şcolii, dar şi a exemplelor din România şi alte stat, care s-au dovedit a fi eficace în a preveni fenomenul, a fost elaborat un document care conţine patru piloni și șase programe reprezentative, care includ măsuri de prevenire, intervenție și compensare.
Prin această strategie se doreşte asigurarea accesului fiecărui copil la o formă de învățământ sau formare profesională cel puțin până la vârsta de 16 ani și absolvirea clasei a 10-a.
Pilonul 1 se concentrează pe asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii. Două programe sunt reprezentative pentru acest program: creșterea accesului la îngrijire și educație timpurie a copiilor și extinderea furnizării de servicii de educație timpurie pentru copiii sub 3 ani și asigurarea unui învățământ primar și gimnazial de calitate.
În continuare, pilonul II are în vedere asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii. În această etapă se va urmări dezvoltarea sistemelor de avertizare și de intervenție timpurie pentru a identifica copiii aflați în situații de risc de a abandona școala, precum și consolidarea și extinderea măsurilor de prevenire și remediere, inclusiv a programului “Școală după școală”. Al doilea program vizează creșterea atractivității, calității și relevanței învățământului profesional și tehnic, inclusiv prin extinderea oportunităților de învățare la locul de muncă.
Pilonul III vizează reintegrarea în sistemul educațional al persoanelor care au părăsit timpuriu școala. Programul “A doua șansă” este miezul acestui pilon.
În final, pilonul IV urmăreşte dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat. Programul reprezentativ pentru acest pilon are în vedere să sprijine crearea unui mediu favorabil implementării, monitorizării și evaluării strategiei.
Riscurile care vin odată cu abandonul şcolar
Guvernul arată că părăsirea timpurie a școlii are implicații sociale și economice importante. Astfel, tinerii care părăsesc prematur școala sunt predispuși riscului asociat șomajului sau celui de a câștiga mai puțin odată ce găsesc un loc de muncă.
De asemenea, estimările legate de competențele necesare în Europa arată că, în viitor, doar unul din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de către o persoană care a părăsit timpuriu școala.
Strategia a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru al Ministerului Educației și Cercetării Științifice, din care au făcut parte toate instituțiile reprezentative din sistemul de educație, cu sprijinul Băncii Mondiale și cu consultarea autorităților publice locale, partenerilor sociali.
