Când spui că ai ajuns la liceu te gândești că în spatele acestei realizări este multă învățătură. Dar dacă vezi că în clasa a IX-a au intrat, în urma repartizării, și elevi cu medii de 2 sau 3, te întrebi ce mai înseamnă cu adevărat liceul în ziua de azi.
La mijlocul anilor '90, când s-a pus pentru prima oară problema unui examen, la finele clasei a VIII-a, care să despartă apele în mod obiectiv, adică elevii cărora le place cartea să meargă la liceu, iar cei care n-au dragoste de învățătură să ajungă în școlile profesionale, a fost o adevărată furtună în sistemul educativ. Profesorii de liceu au fost cei care au spus atunci că o astfel de măsură ar reduce masiv populația școlară din clasele IX-XII, ceea ce ar fi însemnat ca o bună parte dintre dascăli să-și piardă posturile, din cauza restrângerii activității din licee.
Liceele și-au făcut planul la elevi
Oamenii cu experiență în învățământ știu un adevăr observat de-a lungul deceniilor – din fiecare generație care termină clasa a opta, la nivel de țară, cel mult jumătate înseamnă elevi cărora le place să învețe, deci ar merita să meargă la liceu. Ce s-a întâmplat după aceea se știe – struțocămila numită examen de Capacitate, cu procente de promovabilitate de peste 95 sau chiar 98% în majoritatea județelor. Nu se mai putea vorbi în acest caz de selecția valorilor. Culmea e că aceiași profesori din licee se plâng că au de-a face cu un amestec de elevi, de la cei sclipitori, la cei cărora cartea le provoacă silă. Cei din a doua categorie au și o problemă de comportament, tocmai pentru că nu le stă mintea la învățătură. Ei chiulesc ori se țin de scandaluri și alte mizerii. Dar liceele sunt mulțumite, în sensul că și-au îndeplinit norma de elevi înscriși în catalog, și în consecință au finanțarea asigurată de la stat, în funcție de numărul tinerilor care, cel puțin teoretic, se află în clase, la cursuri.
Cât de bună e nota 5
Altă mare problemă a venit după anul 2000, când majoritatea școlilor profesionale din România au fost desființate. Și atunci te întrebi unde să se mai ducă elevii să se înscrie, dacă nu la liceu. E drept că o parte din fostele școli profesionale și-au schimbat numele în colegii tehnice, că sună mai bine, după principiul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". Dar n-are rost să mai facem multă istorie pe acest subiect, ajungând la situația din 2014, când, la fel ca și în anii precedenți, foarte mulți elevi cu medii sub 5 au ajuns la licee, în urma repartizării computerizate. Ba unii chiar cu note penibile, atât în gimnaziu, cât și la examen, de 2 sau 3. Asta se vede chiar din comunicatele oficiale ale Ministerului Educației, în care se arată că mai mult de 15.000 de absolvenți submediocri ai gimnaziului au devenit liceeni. Culmea este însă alta, ne spune aceeași sursă, anume că aproape 2.000 dintre cei cu mediile sub 5 au optat pentru filiera teoretică, deci au intrat la licee cu oarecare pretenții, dacă acolo sunt, de pildă, clase de matematică, informatică sau filologie.
Spre ghișeul de șomaj
Dacă avem învățământ obligatoriu până în clasa a X-a, e clar că toată lumea, indiferent de sentimentele față de carte, trebuie să meargă mai departe, în ciclul liceal. Cei care pierd sunt, în primul rând, copiii noștri, pentru că școala nu-i îndreaptă pe anumite filiere, în funcție de vocația fiecăruia. Ei vor termina peste patru ani liceul, cei mai mulți fără să fi învățat cu adevărat ceva, iar soluția va fi atunci ghișeul de la Forțele de Muncă, cerând ajutor de șomaj. "S-a discutat la un moment dat ca media minimă de intrare în liceu să fie 5, însă nu s-a luat nici o măsură în acest sens. Tot ce se vede este lipsa de reformă. Putem vorbi, în continuare, despre dezastrul școlii românești, fără să existe încă nici o speranță", spune Ștefan Vlaston, președintele Asociației pentru educație și cercetare EDU-CER. Oare câte generații vor mai fi obligate să bâjbâie astfel printr-un sistem care-i derutează mai mult, în loc să le ofere o șansă în viață?!
