Ministrul Educației, Pavel Năstase, a făcut un pas înapoi anunțând un termen realist – octombrie 2018 – pentru elaborarea unei noi legi a Educației și precizând că va colabora cu președinția, care derulează un demers similar.
Imediat după preluarea mandatului, ministrul Educației, Pavel Năstase, a bulversat învățământul românesc prin anunțul că intenționează să redacteze o nouă Lege a Educației în numai câteva luni. Pavel Năstase nu a oferit, în februarie, aproape nicio informație legată de modificările de substanță pe care vrea să le aducă educației și nu i-a nominalizat pe cei implicați în elaborarea actului normativ.
Cum au căzut la pace
Graba lui Năstase a avut semnificația unei concurențe făcută lui Klaus Iohannis care a inițiat, în 2016, proiectul „România educată”. După un an de dezbateri, proiectul președintelui a ajuns la creionarea primelor concluzii. Într-un răspuns oferit „României libere“, Președinția a criticat, la 1 martie, inițiativa pe repede-înainte a Ministerului Educației explicându-ne că: „orice schimbare legislativă în acest domeniu ar trebui să fie pregătită prin evaluarea impactului legislaţiei actuale, clarificarea direc-ţiilor de viitor asumate de societate şi a viziunii pe termen lung. …Considerăm că ar fi o mare greșeală să se legifereze o nouă schimbare, asumată doar de o parte a societății sau a eşichierului politic, fără a avea la bază o viziune şi o strategie asumate de întreaga societate”.
La fel de impestiv, la începutul săptămânii, Pavel Năstase a amânat elaborarea Legii Educației, a anunțat dezbateri publice și un traseu al actului normativ. “În 2017, aprilie-mai, va fi realizată o sinteză a consultărilor anterioare. În perioada iunie-noiembrie are loc evaluarea sistemului naţional de educaţie (starea educaţiei), apoi în perioada noiembrie-decembrie trebuie asumate opţiunile majore ale educaţiei. Din 2018, respectiv în perioada -ianuarie-februarie, va fi elaborat proiectul legii educaţiei. În perioada martie-mai au loc dezbateri publice şi în iunie-septembrie au loc dezbateri în Parlament, astfel încât noul proiect să intre în vigoare la 1 octombrie, odată cu începerea noului an universitar“, a explicat ministrul Educaţiei. Care a lansat un mesaj de unitate: „strategiile sectoriale ale Ministerului Educaţiei Naţionale, orientările strategice identificate prin «Proiectul România Educată» şi viziunea Academiei Române sunt convergente către un obiectiv comun – o educaţie de calitate”.
Ce vrea Iohannis
Președinția a organizat mai multe dezbateri sub genericul „România educată”, ultima la 25 noiembrie anul trecut. Au existat în jur de 40 de întâlniri. Într-una dintre ele, 60 de executivi din companii importante au vorbit despre „angajabilitatea absolvenţilor şi adaptabilitatea sistemului educaţional la piaţa muncii”. În octombrie, la Universitatea Româno-Americană a existat o dezbatare legată de „Internaționalizarea învățământului superior românesc: provocări și perspective”. Dezbaterea regională privind „evaluarea rezultatelor învățării în sistemul preuniversitar” a avut loc la Universitatea Ovidius din Constanța. Asociația studenților facultății de științe politice, filozofie și științe ale comunicării din Universitatea de Vest din Timișoara au vorbit despre corupția din universități. Dezbaterea privind ”Profilul absolventului” s-a desfășurat în data de 29 martie 2016, a reunit peste 150 de participanți reprezentând mai multe categorii de actori interesați: părinți, elevi, studenți, cadre didactice, manageri în învățământul preuniversitar și superior, experți și reprezentanți atât din mediul privat, cât și din instituții publice.
Ce vrea Ministerul
Pavel Năstase a explicat că e necesară o nouă lege a Educaţiei, pentru că, din cele 365 de articole ale actului normativ, 152 au fost modificate, ceea ce reprezintă 41 la sută, iar sistemul funcţionează cu sincope. Năstase a explicat, pentru news.ro, că dorește să modifice în mod esențial toate manualele și că reducerea numărului de teme pentru elevi este binevenită. Ministrul vrea să implementeze programul Școală după școală. Pavel Năstase consideră că pentru liceu nu mai este nevoie de admitere, deoarece învăţământul este obligatoriu. Elevii cu medii mici trebuie evaluaţi pentru a observa ce aptitudini au pentru a fi direcţionaţi către un învăţământ dual, ucenicie la locul de muncă. Ministrul mai adaugă că nici mediul universitar nu mai are nevoie de admitere, eventual doar pentru câteva domenii.
Ce propun academicienii
Problema învățământului și în general a educației este temelia dezvoltării societății românești, se arată în Strategia de dezvoltare a României elaborată de Academia Română. În 20 de ani, PIB-ul pentru cercetare trebuie să ajungă la 3%, spun academicienii. Ei propun: dezvoltarea unor politici naționale pentru promovarea învățământului matematicii, științelor și a tehnologiei, schimbarea politicilor de resurse umane și a formării cadrelor didactice, dezvoltarea sistemului de educație terțiară non-universitară, un curriculum flexibil, un parcurs școlar fără abandon. La nivel european, în 2035, România ar trebui să fie pe locul 10 în ceea ce privește sistemul educațional.
