Nemulțumirile din educație dau în clocot: guvernul negociază la secret cu sindicatele modificarea legii, cercetătorii lansează apeluri disperate pentru deblocarea fondurilor, iar universitățile de tradiție vor ca finanțarea să se facă pe criterii de competență.
În urmă cu două luni scriam în exclusivitate că Ministerul Educației a decis că noile standarde științifice impuse pentru ocuparea posturilor în universități să fie mai lejere dar și mai relative. Astfel, pentru ocuparea pozițiilor de asistent, lector, conferențiar și profesor universitar trebuie să fi scris mai puține lucrări științifice relevante (decât era stabilit în Legea Educației a lui Daniel Funeriu). De asemenea, a fost introdus și un criteriu principal unic de analiză a activității științifice – indicele Hirsch ce monitorizează de câte ori a fost citat un articol științific – care însă nu poate fi aplicat cu aceeași relevanță pentru toate disciplinele.
Zece puncte nevralgice
În acest context, în acest sfârșit de săptămână, cinci universități de top ale României au cerut introducerea unor criterii clare de evaluare a instituțiilor de învățământ superior pe baza cărora să se facă și finanțarea de la bugetul de stat. Consorțiul Universitaria format din Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, ASE și Universitatea de Vest din Timișoara au semnat un protocol cerând revenirea la o clasificare a universităților făcută de un organism internațional (așa cum s-a întâmplat pe baza Legii Educației din 2011, prevedere eliminată în anul universitar 2012) și la finanțarea universităților pe bază de performanță. După o analiză a sistemului de învăţământ universitar, Consorţiul Universitaria a trasat zece linii directoare . Printre acestea regăsim: alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie; evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru politic şi nesusceptibil de influenţe; accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere la posturile universitare; descentralizare administrativă; participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor; adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifici din universităţi; adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB.
Guvernul a blocat banii din cercetare
Finanţarea cercetării din România a făcut şi obiectul unei scrisori deschise pe care Asociaţia Ad-Astra (a oamenilor de ştiinţă din România) a adresat-o ministrului Educaţiei, Sorin Câmpeanu, dar şi preşedintelui României, Klaus Iohannis. În document se arată că finanţarea în cercetare se face pe baza unor planuri naţionale care coincid ca planificare cu cele europene acoperind perioada 2014-2020. Cadrul trebuie legiferat de către guvern, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. În acest fel, „nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente (2014–2020). De la un astfel de anunţ trece în mod obişnuit aproximativ un an până când proiectele sunt contractate şi începe activitatea propriuzisă de cercetare, de unde rezultă că finanţările corespunzătoare strategiei 2014 – 2020 mai pot începe, cel mai devreme, în 2016”.
În fine, Ministrul Educaţiei a anunţat că o nouă Lege a Educaţiei va fi suspusă dezbaterii publice în această vară. Ea ar fi fost negociată cu sindicatele. Ministrul Câmpeanu a spus pentru Agerpres că există discuții, variantele fiind o lege a educației pentru preuniversitar, o lege a învățământului superior și, separat, un statut al personalului didactic sau unitar o lege pentru întreg sistemul de învățământ, care să includă și pre-universitarul și universitarul și statul personalului didactic. Printre posibilele modificări se află reintroducerea treptelor la liceu şi a admiterii, noi critetii de evaluare pentru gimnaziu, delimitarea mai clară a liceelor tehnologice de şcolile profesionale.
